Documentul, considerat cel mai ambițios proiect bugetar din istoria UE, a fost pregătit în mare secret și prezentat public, abia după ore de dispute interne în cadrul Comisiei
Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, estimat la 2.000 de miliarde de euro, propus de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declanșat o furtună politică la Bruxelles și deschide un proces de negocieri, care se anunță anevoios și tensionat, scrie Financial Times. Pentru a deveni realitate, bugetul are nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre în Consiliul European și de o majoritate absolută în Parlamentul European, o ecuație complicată într-un climat european marcat de austeritate și crize suprapuse.
Documentul, considerat cel mai ambițios proiect bugetar din istoria UE, a fost pregătit în mare secret și prezentat public, abia după ore de dispute interne în cadrul Comisiei. Conform FinancialTimes și Politico, numeroși comisari europeni s-au arătat surprinși și chiar nemulțumiți de modul centralizat în care von der Leyen a condus procesul.
Bugetul aduce noutăți majore: fonduri pentru apărare, reconstrucția Ucrainei, sprijin pentru regiuni și tranziție digitală, dar și surse noi de venit, precum o taxă pe companiile cu cifre de afaceri de peste 100 milioane euro, pe tutun și pe produse poluante. Acestea au stârnit reacții dure. Germania, cea mai mare economie a Uniunii și țara de origine a Ursulei von der Leyen, a respins propunerea: „O creștere globală a bugetului UE este inacceptabilă într-un moment în care statele membre se luptă cu propriile deficite”, a transmis purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Stefan Kornelius.
Criticile nu au venit doar din partea statelor membre. Parlamentul European s-a declarat nemulțumit de lipsa de transparență și de riscurile ca unele programe esențiale – sociale, educaționale, de coeziune – să rămână subfinanțate. Eurodeputatul român Siegfried Mureșan a taxat întârzierea și lipsa de claritate a Comisiei în prezentarea cifrelor: „Această instituție nu a fost informată”, i-a reproșat el comisarului pentru buget, Piotr Serafin, care a întârziat patru ore la audieri și nu a oferit cifrele complete.
Nemulțumirea s-a propagat inclusiv în interiorul Comisiei, unde un trio neobișnuit, Roxana Mînzatu, un comisar italian de dreapta și un luxemburghez moderat, a cerut concesii pentru fermieri, regiunile defavorizate și politicile sociale. În cele din urmă, bugetul a fost ajustat: 500 de miliarde de euro vor merge către agricultură și pescuit, iar 14% din bugetul total va fi dedicat cheltuielilor sociale.
De asemenea, 218 miliarde de euro au fost promise pentru dezvoltarea regională, ca urmare a opoziției comisarului Raffaele Fitto față de centralizarea fondurilor în mâinile guvernelor naționale. Aceste modificări nu au calmat însă toate temerile. Parlamentul European a emis un avertisment clar: fără resurse suficiente și fără control democratic robust, marile priorități ale UE riscă să devină promisiuni goale.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
