Unul dintre pilonii centrali ai bugetului este accelerarea absorbției fondurilor europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență și cadrul financiar multianual 2021-2027
Legea bugetului de stat pentru anul 2026 a intrat oficial în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial, stabilind cadrul de funcționare a finanțelor publice într-un context economic marcat de incertitudini interne și externe. Documentul propune un echilibru între investiții, atragerea fondurilor europene și menținerea disciplinei fiscale, însă vine la pachet cu un deficit bugetar semnificativ.
Venituri și cheltuieli
Potrivit datelor oficiale, bugetul este construit pe venituri de aproximativ 390,6 miliarde de lei și cheltuieli totale care depășesc 526 miliarde de lei, ceea ce conduce la un deficit de peste 135 de miliarde de lei. Autoritățile susțin că acest nivel reflectă un efort controlat de susținere a economiei și de continuare a investițiilor strategice.
Fonduri europene
Unul dintre pilonii centrali ai bugetului este accelerarea absorbției fondurilor europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență și cadrul financiar multianual 2021-2027. Sunt prevăzute sume importante pentru cofinanțarea proiectelor europene, dar și pentru programe finanțate prin mecanismele SEE și Norvegiene, considerate esențiale pentru dezvoltarea economică și tranziția verde.
În paralel, bugetul alocă resurse consistente pentru marile proiecte de infrastructură. Printre acestea se numără continuarea lucrărilor la Autostrada Sibiu-Pitești și drumul de mare viteză Bacău-Pașcani, dar și pregătirea unor proiecte precum drumurile expres din zona Moldovei. De asemenea, sunt prevăzute fonduri pentru modernizarea infrastructurii feroviare, susținerea companiei TAROM și programele naționale de dezvoltare locală.
Administrații locale și proiecte publice
Autoritățile au inclus în buget și sume importante pentru administrațiile locale, în special din TVA, pentru a asigura funcționarea serviciilor publice. Aproape 29 de miliarde de lei vor merge către comunități pentru acoperirea cheltuielilor descentralizate, echilibrarea bugetelor locale și finanțarea serviciilor sociale, educaționale și administrative.
Impozitul pe venit
Distribuția impozitului pe venit rămâne orientată către consolidarea autonomiei locale, cea mai mare parte revenind primăriilor și consiliilor județene, în timp ce o parte din fonduri este direcționată către echilibrarea zonelor mai puțin dezvoltate și susținerea instituțiilor culturale.
Educație, Sănătate și Asistență Socială
Pe componenta socială, bugetul prevede finanțări pentru programe din educație, sănătate și protecție socială. Sunt alocate fonduri pentru programul „Masă sănătoasă” în școli, transportul elevilor și sprijin pentru copiii din medii vulnerabile. De asemenea, sunt prevăzute resurse pentru plata asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități, susținerea centrelor sociale și compensarea costurilor la energie pentru populație.
În domeniul sănătății, bugetul asigură finanțarea tratamentelor inovatoare prin contracte speciale, în timp ce sectorul apărării beneficiază de alocări suplimentare pentru consolidarea capacității militare și pentru proiecte de cercetare strategică.
Ministerul Finanțelor anunță că va monitoriza strict execuția bugetară, insistând asupra disciplinei și eficienței cheltuirii banului public. În același timp, mesajul oficial este că bugetul pentru 2026 urmărește să mențină stabilitatea economică și să ofere predictibilitate mediului de afaceri, într-un climat economic global tot mai volatil.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
