Europa se confruntă cu un impact economic tot mai puternic al temperaturilor extreme, într-un moment în care continentul se încălzeşte de aproximativ două ori mai repede decât media globală.
Economiştii avertizează că guvernele europene vor avea nevoie de investiţii de ordinul zecilor de miliarde de euro pentru a proteja populaţia şi economia de efectele schimbărilor climatice.
Valurile de căldură afectează deja productivitatea, activitatea industrială şi sănătatea populaţiei, iar efectele lor se pot amplifica în următoarele decenii.
Costuri uriaşe pentru economiile europene
Carsten Brzeski, analist la ING Group, consideră că temperaturile din această vară ar trebui să reprezinte un „semnal de alarmă pentru toţi decidenţii europeni”, în condiţiile în care „temperaturile extreme au cuprins întreaga Europă”.
Comisia Europeană estimează că statele membre ar trebui să aloce aproape 70 de miliarde de euro anual, până în 2050, pentru adaptarea la creşterea temperaturilor.
În acelaşi timp, o analiză realizată de Allianz indică pierderi economice de aproximativ 130 de miliarde de dolari pentru Germania până în 2030 şi de circa 240 de miliarde de dolari pentru Franţa.
Hazem Krichene, economist la Allianz, afirmă că amploarea estimărilor a surprins chiar echipa care a realizat analiza.
„Nu se aşteptau ca acesta să fie atât de mare”, a spus economistul despre impactul economic anticipat al temperaturilor extreme.
Oraşele şi infrastructura, vulnerabile la căldură
Europa dispune de o infrastructură concepută în principal pentru condiţii meteorologice reci.
Creşterea frecvenţei episoadelor de caniculă pune însă presiune asupra clădirilor şi infrastructurii urbane, care trebuie să facă faţă unor temperaturi tot mai ridicate.
„În două sau trei decenii, există această schimbare foarte rapidă a temperaturilor. Şi ajungi să ai o infrastructură urbană care nu este foarte bine adaptată la căldură”, a spus Krichene.
Analiza Allianz indică riscul apariţiei unui cerc vicios: temperaturile extreme reduc randamentul investiţiilor, ceea ce poate duce la diminuarea investiţiilor şi, ulterior, la scăderea capacităţii de producţie.
Economiştii avertizează că un astfel de fenomen poate alimenta presiunile stagflaţioniste şi poate complica deciziile autorităţilor economice.
„Analiza noastră arată că, dacă nu faci nimic, vei avea un cost fiscal. Conştientizarea există, dar cum să transpunem acest lucru în acţiuni concrete, asta vom vedea în lunile următoare”, a spus Krichene.
Nordul Europei ar putea fi mai puţin afectat
Efectele economice ale încălzirii nu vor fi uniforme. Ţările nordice, cu temperaturi mai scăzute, ar putea avea o evoluţie economică mai favorabilă, în timp ce Germania, Franţa, Italia şi Spania se confruntă cu riscuri mai mari.
Diferenţele dintre economiile europene pot crea probleme şi pentru politica monetară a Băncii Centrale Europene, care trebuie să gestioneze situaţii economice tot mai divergente în zona euro.
Impactul căldurii nu se limitează însă la economie. Estimările autorităţilor naţionale indică peste 13.000 de decese asociate valurilor de căldură în Europa în această vară.
Așadar, Carsten Brzeski consideră că evoluţiile recente ar trebui să convingă publicul că „schimbările climatice sunt reale”.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
