Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au respins, sâmbătă, propunerea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis, transmite Antena 3.
Membrii BPR au considerat că propunerea de suspendare a președintelui nu a respectat procedura de depunere așa cum este ea prevăzută în Regulamentul comun al Camerei Deputaților și Senatului, și anume, nu fost depusă concomitent la Birourile Permanente ale Camerelor Parlamentului.
Pe 16 ianuarie, Partidul Oamenilor Tineri a anunțat că 161 de parlamentari POT, AUR și SOS au semnat pentru suspendarea președintelui Klaus Iohannis, iar semnăturile au fost depuse la președintele Camerei Deputaților.
Anamaria Gavrilă, președinta POT, a declarat că formațiunea sa a inițiat acest demers pentru că România „trebuie să-și păstreze parcursul democratic”.
„Am înregistrat inițiativa de suspendare a lui Klaus Iohannis. Este o inițiativă POT la care s-au alăturat și parlamentari ai partidului AUR și parlamentarii partidului SOS. Sunt în total 161 de semnături. Minim erau necesare 155 pentru a declanșa această procedură de suspendare.
Suspendarea, un demers de imagine al opoziției
Am vrut să vedeți că nu stăm degeaba, ne mișcăm, încercăm, împreună cu AUR, să obținem și o dezbatere în sesiune extraordinară de urgență a acestei inițiative”, a transmis Anamaria Gavrilă.
Potrivit Constituției, în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, respectiv 234, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută.
Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor, respectiv 155 parlamentari.
Klaus Iohannis are de gând să rămână la Cotroceni până la învestirea noului președinte
Klaus Iohannis nu ia in calcul demisia ori retragerea și va rămâne la Palatul Cotroceni până la instalarea noului președinte, au declarat, vineri, pentru Antena 3 CNN, surse politice.
În cele mai puțin de 100 de zile care i-au rămas lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni sunt evenimente importante din punct de vedere diplomatic și militar, care necesită câteva dialoguri cu persoane pe care Klaus Iohannis le cunoaște după 10 ani la Palatul Cotroceni.
E nevoie de eforturi intensificate pentru a pune în valoare elementele pe care România le are. E vorba de evoluții privind creșterea numărului de trupe NATO pe teritoriul României, e vorba de un efort diplomatic pentru aderare României la OCDE.
Aceste chestiuni implică prezența unui reprezentant oficial al României care cunoaște aceste dosare. Unui președinte interimar i-ar trebui destul de mult ca să înțeleagă și să pledeze pentru aceste chestiuni.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, joi, că nu a avut nicio discuţie cu şeful statului despre o eventuală demisie a sa. Precizarea premierului vine după ce în PSD au apărut mai multe voci care i-au cerut demisia președintelui Klaus Iohannis.
Pe 22 ianuarie, deputatul PSD Mihai Fifor a declarat că preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să demisioneze.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că este obligat de Constituție să rămână în funcție, la Palatul Cotroceni, până în momentul în care noul președinte va depune jurământul.
La punctul 2 din articolul 83 din Constituție se prevede: „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”
Klaus Iohannis a depus jurământul de președinte, după realegerea pentru al doilea mandat, pe 21 decembrie 2019. Prin urmare, mandatul acestuia ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
