La finalul anului trecut, valoarea totală a sechestrelor dispuse se ridica la 330 de milioane de lei, peste bugetul instituției pe 2024
Direcţia Naţională Anticorupţie își prezintă joi, de la ora 11:00, raportul de activitate pentru anul 2025, într-un moment tensionat pentru sistemul judiciar. Evenimentul are loc la sediul BNR și se suprapune peste o perioadă marcată de dezbateri aprinse privind statutul magistraților și conducerea marilor Parchete, scrie News.ro.
Contextul este complicat de decizia recentă a Curtea Constituţională a României, care a validat modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrați, prin reducerea pensiilor și creșterea treptată a vârstei de retragere din activitate. În paralel, spațiul public a fost animat de reacțiile generate de documentarul „Justiție capturată” realizat de Recorder, în care sunt formulate acuzații, inclusiv la adresa procurorului-șef al DNA, Marius Voineag.
Prezentarea raportului are loc și în plină procedură de selecție pentru conducerile marilor Parchete, DNA, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și DIICOT, unde Voineag candidează pentru funcția de procuror general adjunct al Parchetului ICCJ.
În declarații recente, șeful DNA a insistat asupra ideii că instituția și-a consolidat eficiența, mai ales în zona recuperării prejudiciilor. La finalul anului trecut, valoarea totală a sechestrelor dispuse se ridica la 330 de milioane de lei, peste bugetul instituției pe 2024, estimat sub 300 de milioane de lei. Voineag a descris această situație drept dovada că DNA a devenit „o organizație profitabilă”, în sensul că indisponibilizează sume mai mari, decât costurile sale de funcționare.
El a pus accent pe combaterea marii evaziuni fiscale, menționând că doar în 2024 au fost instrumentate 12 dosare cu prejudicii cuprinse între 18 și 96 de milioane de lei. În același timp, a reclamat ceea ce a numit o incapacitate a instituțiilor cu atribuții de control de a sesiza faptele de corupție către DNA. Dacă în 2024 au fost transmise doar 39 de sesizări din partea acestor structuri, în 2025 numărul lor a crescut la aproape 80, o evoluție considerată totuși insuficientă raportat la volumul de activitate al direcției.
Datele prezentate anterior de Voineag pentru 2024 indică 5.443 de dosare soluționate, dintre care 2.379 nou înregistrate, 131 de rechizitorii și 238 de acorduri de recunoaștere a vinovăției. Au fost trimiși în judecată 683 de inculpați, inclusiv 28 de persoane juridice, iar ponderea achitărilor a înregistrat o scădere față de anul precedent. Totodată, gradul de ocupare a posturilor a ajuns la peste 88%, în urma angajării a 51 de noi procurori, aspect pe care conducerea îl invocă drept semn al recâștigării atractivității instituției.
Raportul pe 2025 este așteptat să clarifice dacă trendul pozitiv invocat de conducere se confirmă și într-un climat marcat de presiuni publice, reforme legislative și competiție pentru pozițiile de vârf din Ministerul Public.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
