Confruntată cu o „bătălie a influenței împotriva Europei” din partea Rusiei, Uniunea Europeană va prezenta miercuri un pachet de măsuri menit să protejeze alegerile de ingerințe externe și să finanțeze mai bine mass-media liberă, notează AFP.
Potrivit unui proiect de document văzut luni de AFP, executivul european acuză Moscova că urmărește „distorsionarea încrederii în sistemele democratice” prin dezinformare și „falsificarea faptelor istorice”.
Ca exemplu al riscurilor, Comisia Europeană menționează alegerile prezidențiale din România, programate pentru noiembrie 2024, care ar putea fi compromise de ingerințe rusești și de promovarea masivă pe rețelele sociale a candidatului de extremă dreaptă, care ar putea surprinde prin rezultatul obținut.
CITEȘTE ȘI – Rusia lansează o campanie amplă de recrutare a rezerviștilor. Misiunea: protejarea instalațiilor critice din țară
„Pe lângă războiul său brutal de agresiune împotriva Ucrainei, Rusia escaladează și atacurile hibride, purtând o adevărată bătălie a influenței împotriva Europei”, se arată în documentul Comisiei.
Noul pachet de măsuri include creșterea finanțării pentru mass-media — deși proiectul nu specifică sume exacte — și monitorizarea atentă a fuziunilor grupurilor de presă pentru a promova pluralismul informațional.
Se speră ca acest pachet, denumit „Scutul European pentru Democrație”, să contribuie și la combaterea „deșerturilor informaționale” — zone rurale în care mass-media locală se închide din lipsă de resurse.
„Precum cablurile submarine”
UE va propune și lansarea unui hub pentru o mai bună coordonare a luptei împotriva ingerințelor externe la nivel european.
Pe lângă dezinformare, Bruxelles-ul identifică două amenințări majore pentru bloc: atacurile cibernetice și dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale.
Procesele electorale trebuie considerate infrastructură critică, precum cablurile submarine, a declarat eurodeputata franceză Nathalie Loiseau, care urmărește dosarul în Parlamentul European.
Aceasta consideră că propunerea merge „în direcția corectă”, dar a criticat Comisia, care este și autoritate de reglementare digitală a UE, pentru că nu aplică regulile care „există deja”.
Loiseau a dat exemplul investigației asupra platformei X a lui Elon Musk, acuzată de încălcarea regulilor de conținut digital, dar care nu a fost sancționată până acum.
Nu poți avea o investigație asupra X care durează atât de mult și să nu cunoști rezultatele sau consecințele, a declarat ea. Investigația a început în decembrie 2023, iar UE a comunicat platformei încălcările în iulie 2024.
Comisia a răspuns luni că are nevoie de „cazuri solide la dispoziție înainte de a adopta decizii finale”.
Mai multe soluții sunt necesare
Organizația pentru apărarea libertății presei, Reporters Without Borders (RSF), a îndemnat UE să fie mai ambițioasă și să oblige platformele să crească vizibilitatea online a mass-mediei de încredere prin algoritmii lor, în loc să promoveze dezinformarea.
Potrivit RSF, propunerea „face un diagnostic corect”, dar „nu oferă soluții pe măsura provocărilor”.
Dincolo de media și sistemele electorale, Comisia vrea să combată și atacurile tot mai frecvente împotriva jurnaliștilor și politicienilor.
Conform UE, aproape două treimi dintre partidele politice au fost expuse la amenințări, violențe sau hărțuire online sau offline în timpul alegerilor europene din 2024. Cele mai vizate au fost femeile și grupurile minoritare.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
