Alegerile parțiale pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie 2025 nu au fost doar o confruntare între programe, mesaje politice și apariții publice. În mediul digital, bătălia s-a purtat cu instrumente noi, mai sofisticate și mult mai greu de monitorizat. O analiză realizată de Expert Forum arată că o campanie anonimă, coordonată, masivă și netransparentă pe TikTok a reușit să promoveze agresiv un singur candidat: Daniel Băluță, reprezentantul PSD.
Raportul complet poate fi consultat aici
Rezultatele sunt alarmante: ceea ce părea o simplă activitate organică s-a dovedit a fi o rețea inautentică ce produce, amplifică și viralizează artificial conținut politic, încălcând atât legislația românească, cât și regulamentele europene privind transparența în publicitatea politică.
O rețea “invizibilă” care a inundat TikTok-ul bucureștenilor
EFOR a identificat 601 de videoclipuri de promovare a lui Daniel Băluță publicate în doar o singură lună — noiembrie. Acest volum este spectaculos nu doar prin cantitate, ci mai ales prin natura conturilor implicate:
- cel puțin 46 de conturi cu potențial inautentic au fost responsabile pentru publicarea lor;
- opt conturi-cheie, fiecare cu numai 100–200 de urmăritori, au generat peste 22 de milioane de vizualizări.
Este un paradox imposibil în mod natural: conturi mici, fără audiență reală, ajung brusc „vedete” ale platformei prin conținut repetitiv, optimizat și lansat în rafale, ca parte a unei strategii de amplificare coordonată.
În analiza hashtagului principal #danielbaluta, experții au descoperit că:
- 70,3% dintre videoclipurile ce depășesc 10.000 de vizualizări provin din rețeaua inautentică,
- doar 18% provin din contul oficial al candidatului.
Acest lucru indică un fapt esențial: vizibilitatea online nu a fost generată organic, ci printr-un efort masiv de manipulare a algoritmilor.
Aceleași hashtag-uri, același tip de conținut, aceeași strategie
Majoritatea clipurilor utilizează aproximativ 10 hashtag-uri identice, repetate obsesiv, semn al unui mecanism automatizat sau coordonat centralizat. Conținutul video este foarte similar: elogii aduse candidatului, critici la adresa contracandidaților sau mesaje emoționale simplificate.
Acest tip de replicare este o caracteristică clasică a rețelelor de Comportament Inautentic Coordonat (CIC), conform Codului de bune practici împotriva dezinformării integrat în Digital Services Act (DSA).
Nicio transparență: zero mențiuni privind publicitatea politică
Un element critic al problematicii semnalate de Expert Forum este că:
Niciun videoclip nu este marcat ca publicitate politică.
Deși legea română și Regulamentul european 2024/900 impun explicit:
- menționarea entității finanțatoare,
- identificarea producătorului de conținut,
- marcarea clară a publicității politice,
în practica reală nu apare nicio informație de transparență.
Aceasta ridică o serie de întrebări incomode:
Cine plătește această campanie?
Cine o coordonează?
De ce nu este declarată conform legii?
Cum este posibil ca sute de clipuri politice să circule fără niciun control?
Un fenomen care se repetă în regiune și devine normă electorală
Raportul notează că astfel de rețele nu sunt o noutate:
- au apărut în campaniile prezidențiale,
- sunt folosite în Republica Moldova,
- sunt adoptate în Europa Centrală și de Est
- și, tot mai vizibil, în București.
Inițial folosite de partide extremiste pentru a suplini lipsa de ancorare în presa tradițională, acum sunt preluate și de actorii politici mainstream. Motivele sunt simple:
- oferă avantaj rapid,
- nu lasă urme,
- greu pot fi sancționate,
- pot crea iluzia unei simpatii populare masive.
În realitate, ceea ce pare o conversație socială este doar o cameră de ecou construită artificial.
Riscul democratic major: capturarea spațiului informațional
Raportul avertizează că pericolul nu constă în faptul că un candidat câștigă datorită TikTok-ului. Asta ar reduce problematica la un efect superficial.
Problema reală este alta:
rețelele coordonate ajung să domine conversația publică exact în momentele în care alegătorii sunt cei mai vulnerabili.
Algoritmii privilegiază cantitatea, nu calitatea. Astfel:
- vocile reale sunt copleșite,
- informațiile autentice sunt împinse în spate,
- alegătorii sunt expuși unui flux controlat de mesaje politice netransparente.
Este o formă modernă de manipulare politică, adaptată la funcționarea platformelor digitale.
O întrebare cheie: unde se încadrează aceste costuri?
Legea românească prevede că o campanie pentru Primăria Municipiului București poate costa maximum 810.000 lei.
Totuși:
- sute de videoclipuri,
- zeci de conturi,
- milioane de vizualizări,
nu pot fi generate fără costuri semnificative — fie prin servicii de promovare, fie prin echipe coordonate, fie prin publicitate mascată.
Dacă aceste costuri nu apar nicăieri în registrul oficial al finanțării campaniilor, atunci unde sunt?
Cine le finanțează?
Cine le declară?
Cine le verifică?
Expert Forum subliniază că autoritățile române nu au mecanisme reale de monitorizare a mediului online, iar tendința de a sancționa utilizatorii obișnuiți în loc de rețelele coordonate demonstrează că România rămâne nepregătită în fața acestui fenomen.
Este un semnal de alarmă:
democrația nu mai poate ignora spațiul digital, iar instituțiile trebuie să dezvolte urgent mecanisme de monitorizare, sancționare și transparență.
