Industria europeană nu mai poate concura eficient pe piețele din America de Sud nici la preț, nici la volum, nici la viteză de execuție
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur este rezultatul unei strategii construite într-un context economic depășit, susține Horia Cardoș, fondator și CEO al grupului Agroland, scrie News.ro. În opinia sa, negocierile lansate la finalul anilor ’90 reflectă o Europă aflată atunci în plină expansiune, dar care, între timp, și-a pierdut avantajele competitive pe piețele globale.
Negocierile au fost demarate în 1999, într-o perioadă de încredere maximă în proiectul european, marcată de introducerea monedei euro și de ambiția declarată a Uniunii de a deveni principala forță economică mondială. La acel moment, UE discuta dintr-o poziție de forță: produsul său intern brut se apropia de cel al Statelor Unite și depășea cu mult economia Chinei, aflată încă într-o etapă de recuperare.
Potrivit lui Horia Cardoș, blocajele apărute ulterior în negocieri au fost temporare și, până în jurul anului 2010, Uniunea Europeană își permitea încă obiective comerciale majore. Situația s-a schimbat radical în ultimii 15 ani, pe fondul pierderii competitivității industriale, al creșterii costurilor energetice și al unor politici climatice care nu au fost dublate de o strategie industrială solidă.
În prezent, diferențele sunt structurale, nu conjuncturale. SUA și-au consolidat poziția economică, China a ajuns la un nivel de PIB comparabil cu cel al Uniunii Europene, iar industria europeană nu mai poate concura eficient pe piețele din America de Sud nici la preț, nici la volum, nici la viteză de execuție.
”Problema este că acea Europă nu mai există. În 2025, industria europeană nu mai este competitivă pe piaţa sud-americană în raport cu produsele din SUA sau China: nu la preţ, nu la energie, nu la volum şi nu la viteză de execuţie. În acest context, efectele acordului UE–MERCOSUR sunt uşor de anticipat: pierderi certe în agricultură şi industria alimentară, sectoare cu impact social major şi câştiguri limitate sau inexistente în industrie şi tehnologie”, afirmă Horia Cardoş.
În acest context, Cardoș avertizează că acordul UE–Mercosur riscă să producă pierderi certe în agricultură și industria alimentară, sectoare cu o puternică miză socială, fără a genera câștiguri reale în industrie și tehnologie. Strategia inițială, susținută mai ales de marile economii industriale europene, presupunea acceptarea unor costuri în agricultură în schimbul unor avantaje industriale consistente. Acest pariu nu mai este însă valabil într-o Europă slăbită competitiv.
În concluzie, acordul este văzut ca o aplicare mecanică a unor calcule economice vechi de două decenii, într-o economie globală complet diferită. Fără o regândire profundă a politicilor industriale, energetice și comerciale, Uniunea Europeană riscă să își erodeze și mai mult poziția globală, cu efecte directe asupra fermierilor, producătorilor și consumatorilor europeni.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
