România Liberă a documentat cazul Koton, care are un parcurs dubios la Judecătoria Sectorului 3. În acest sens, am prezentat opiniei publice declarațiile avocatului Dan Fînaru, care afirma că societatea intra „în blocaj financiar” și că, printr-un efort comun cu grefierii și instanțele, a reușit să împiedice acest lucru.
RL a trimis solicitări către mai multe instituții ale statului român, dar și către instituțiile bancare, pentru a verifica soliditatea societății Koton în România. Conform portalului termene.ro, societatea Koton Textile S.R.L. ar avea o capacitate extrem de redusă de plată și pierderi în creștere de la an la an.
De asemenea, din datele pe care le deținem, societatea a părăsit un sediu comercial central fără să-și ducă la îndeplinire obligațiile contractuale și a reușit să blocheze de fiecare dată executarea silită prin avocatul de la D&B David și Baias, Dan Fînaru. După ce România Liberă a publicat dovezi că Fînaru „cooperează” cu instanța de la Judecătoria Sectorului 3 și că singurul dosar din perioada 2025–2026 încuviințat la executare din patru era chiar al domnului Fînaru, abuzurile s-au mutat la banca de casă a Koton. Vezi mai jos răspunsul judecătoriei Sector 3.
UniCredit S.P.A., grupul bancar italian, este cel care controlează, în proporție de peste 80%, UniCredit Bank S.A. din România. UniCredit S.P.A. este o companie listată la bursa din Italia, cu capitalul împărțit în aproximativ 1,55 miliarde de acțiuni, deținute în principal de investitori instituționali globali. Printre cei mai importanți acționari se află gigantul financiar BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, condus de fondatorul și CEO-ul său, Larry Fink, una dintre cele mai influente figuri din sistemul financiar internațional. Un alt acționar major este Capital Research and Management Company, parte a grupului Capital Group, administrată de executivul Tim Armour, companie care gestionează fonduri de investiții globale și portofolii financiare de zeci de miliarde de dolari.
UniCredit România S.A., banca de casă a Koton
Jurnaliștii RL au aflat că UniCredit Bank România nu ar fi respectat legislația în vigoare, tergiversând executarea silită astfel încât Koton „să coopereze” cu instanța de la Judecătoria Sectorului 3. Termenul în contestația la executarea silită depusă de Koton este stabilit pentru data de 11 februarie. Toate celelalte bănci ar fi virat sumele, în timp ce UniCredit ar fi efectuat plăți cu țârâita, iar din documentele consultate de RL reiese că aceasta nu ar fi instituit poprirea și executarea în termenul legal de 5 zile.
Ce trebuia să facă UniCredit și nu a făcut
Conform portalului Judecătoriei Sectorului 3, executarea silită a chiriei restante către creditor, care se pare că este de aproximativ 4 milioane de lei, a fost depusă în instanță la data de 27 ianuarie 2026. Conform legii, executarea silită reprezintă procedura prin care creditorul își recuperează creanța cu ajutorul executorului judecătoresc atunci când debitorul nu își execută voluntar obligațiile. Potrivit art. 622 din Codul de procedură civilă, obligațiile stabilite printr-un titlu executoriu se aduc la îndeplinire prin executare silită dacă debitorul nu le execută de bunăvoie.
În cazul popririi conturilor bancare, Codul de procedură civilă stabilește obligații concrete pentru instituția de credit care devine „terț poprit”. Conform art. 783 Cod procedură civilă, executorul judecătoresc poate dispune poprirea asupra sumelor de bani datorate debitorului de către o terță persoană, inclusiv asupra sumelor aflate în conturi bancare. Odată comunicată adresa de poprire, banca are obligația legală de a indisponibiliza imediat fondurile existente în conturile debitorului, până la concurența sumei datorate.
Mai mult, art. 787 Cod procedură civilă prevede expres că, în termen de 5 zile de la primirea adresei de poprire, terțul poprit trebuie să consemneze sau să plătească sumele reținute și să transmită dovada executorului judecătoresc, precum și informații privind conturile debitorului. În situația în care banca nu își îndeplinește obligațiile, art. 790 Cod procedură civilă permite creditorului să solicite instanței validarea popririi, ceea ce poate conduce la obligarea băncii să plătească ea însăși suma urmărită, în limita fondurilor pe care trebuia să le indisponibilizeze.
În practică, obligațiile unei bănci, după primirea adresei de poprire, sunt clare și succesive: identificarea conturilor debitorului, blocarea fondurilor existente, interzicerea efectuării de plăți către debitor din sumele urmărite și virarea acestora către executor în termenul legal.
UniCredit nu ar fi instituit popririle, deși acestea fuseseră primite la data de 26.01.2026
România Liberă a încercat să afle de ce UniCredit nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin conform legii, însă, inițial, ni s-a comunicat de către Anca Hașegan, din cadrul Departamentului de Comunicare UniCredit Bank, că întrebările cu privire la clienții băncii nu pot fi onorate.
Jurnaliștii RL au trimis o serie de întrebări cu privire la conflictul de interese, buna guvernanță și protejarea încrederii în sistemul bancar.
Am întrebat punctual dacă există un conflict de interese la nivelul Consiliului de Supraveghere care ar putea afecta aplicarea imparțială a procedurilor legale de poprire în cazul Koton România, dacă sunt la curent cu nerespectarea legii în cazul Koton și dacă situația nu reprezintă un risc reputațional, având în vedere dezvăluirile apărute în România Liberă.
Deși am solicitat un număr de telefon de contact, am fost refuzați, iar răspunsul transmis de UniCredit Bank România S.A. a fost un atac la adresa jurnaliștilor. Redăm mai jos replica transmisă de UniCredit Bank România S.A.:
”Orice fel de afirmații legate de Consiliul de Supraveghere al Băncii, membri acestuia sau vreun conflict de interese la nivelul conducerii Băncii sunt total neavenite și neadevărate, motiv pentru care le respingem ferm. Vă atragem atenția că lansarea în spațiul public a unor false sau a unor aluzii în legătură cu aspectele de mai sus și/sau afectarea reputației unei persoane care nu are niciun fel de legătură cu situația pe care o pretindeți vor atrage consecințe juridice pentru dvs/publicația pe care o reprezentați.
Legat de situația comercială descrisă în mesajul dvs, reiterăm faptul că nu comentăm niciodată despre clienții noștri.”
Cine sunt membrii Consiliului de Supraveghere lezați de întrebări
Componenta Consiliului de Supraveghere al UniCredit Bank este următoarea:
- Sergiu-Bogdan Oprescu – Președinte al Consiliului de Supraveghere
- Mariana Gheorghe – Membru al Consiliului de Supraveghere
- Pasquale Giamboi – Membru al Consiliului de Supraveghere
- Nazan Somer Özelgin Zeynep – Membru al Consiliului de Supraveghere
- Nikolaos Zagorisios – Membru al Consiliului de Supraveghere
- Riccardo Roscini – Vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere
- Graziana Mazzone – Membru al Consiliului de Supraveghere
- Giandomenico Miceli – Membru al Consiliului de Supraveghere
- Roberto Fiorini – Membru al Consiliului de Supraveghere
- Marios Kalotychos – Membru al Consiliului de Supraveghere
Patronatul Koton, TUSİAD (Turkish Industry & Business Association) si Nazan Somer Ozelgin Zeynep
Yılmaz Yılmaz este cofondatorul și președintele companiei KOTON. El ocupă funcția de Președinte al Consiliului de Administrație al Koton. Este, de asemenea, membru al Board-ului de Directori al TÜSİAD (Turkish Industry and Business Association – Asociația pentru Industria și Afacerile din Turcia), o influentă organizație de afaceri care reunește lideri din mediul privat și promovează politici economice în Turcia.
Conform agregatorului MarketScreener, Nazan Somer Özelgin Zeynep, membru al Consiliului de Supraveghere UniCredit, este conectată la organizația TÜSİAD prin prisma conexiunilor sale profesionale și personale. Nazan Somer face parte din organizația IWF – International Women’s Forum Türkiye, care promovează, alături de 30% Club, susținerea promovării femeilor de afaceri în funcții de conducere corporativă la nivel global.
De altfel, într-o postare recentă, Nazan Somer Özelgin Zeynep a făcut referire la parteneriatul dintre TUSIAD și 30% Club pentru susținerea și promovarea femeilor în mediul corporativ. Membrul Consiliului Director al Clubului 30% Turcia, Ebru Köksal, a participat ca vorbitor la evenimentul organizat de TÜSİAD, intitulat „Creșterea reprezentării femeilor în conducere”, în cadrul panelului.
”În cadrul panelului, moderat de jurnalista și autoarea Gözde Atasoy, au fost discutate contribuțiile femeilor la management, evoluțiile din domeniu și rolul reprezentării femeilor în consiliile de administrație. La eveniment, TÜSİAD și Clubul 30% Turcia au prezentat public rezultatele Raportului privind Directorii Femei 2024 și au subliniat că creșterea reprezentării femeilor în consiliile de administrație nu este doar o necesitate etică, ci și un factor critic pentru creșterea durabilă și competitivitatea companiilor.” Se arată în postarea acesteia.
Poziția Koton privind inițiativa IWF
Într-o postare publicată de Koton dar și în declarațiile date revistei Forbes Yılmaz Yılmaz a susținut același demers promovat și de Nazan Somer, declarând:
„În calitate de Koton, susținem pe deplin apelul făcut de TÜSİAD către mediul de afaceri pentru creșterea reprezentării femeilor în conducerea companiilor și suntem mândri de faptul că, în prezent, proporția femeilor în Consiliul nostru de Administrație este de 50%.
Considerăm că proporția femeilor, care este de 53% în echipa noastră de management și de 71% la nivelul total al angajaților, reprezintă un câștig nu doar pentru compania noastră, ci și pentru viitorul luminos al țării noastre și al sectorului în care activăm.
Vom continua să ne asumăm mai multe inițiative pentru consolidarea rolului femeilor în mediul de afaceri și pentru creșterea prezenței acestora în poziții de leadership.” Vezi postarea de pe Facebook.
Justiția decredibilizată
România se află într-un continuu declin. Incapacitatea elitelor politice și legislative de a pune stop abuzurilor reprezintă principalul pericol pentru dezvoltarea și bunăstarea acestei țări. Într-un stat de drept există mecanisme de echilibru și control, egalitate pentru toți, libertatea de exprimare, dar și respectarea prezumției de nevinovăție. Ca jurnaliști, nu putem să nu ne exprimăm disprețul și revolta față de acest declin al societății, generat chiar de elitele care ar trebui să susțină aceste principii.
An de an, dezvăluirile jurnaliștilor români sunt tot mai des atacate de oligarhi, instituții private, politicieni și grupuri de interese, în totală contradicție cu discursurile pompoase ale Comisiei Europene și ale reprentanților Forumului Economic Mondial de la Davos. Iată că astăzi avem un astfel de caz în România, aflat într-un context care ridică semne de întrebare inclusiv în raport cu mediul financiar internațional, reprezentat la nivel global de lideri precum domnul Larry Fink.
