Prejudiciul estimat e de aproape 8 milioane de lei.
Comisarul Constantin Negoiţă, alias Nea Costi, împuternicit să fie director la Agenţia Naţională Antidrog, e tartorele acţiunii, chiar dacă firma prin care acţionează nu e pe numele său, decât soţia sa. Toţi din piaţă îl recunosc drept BOSS.
Asociere ilegală a firmei soţiei cu Primăria, condusă de Luţu
În timpul mandatului primarului Marin Luţu, 1996-2000, firma în care soţia sa, Georgeta Negoiță avea 50%, Romsine Prodcomimpex SRL, realiza o asociere în participaţiune cu Primăria sectorului 4. După mai multe procese şi în urma condamnării primarului pentru fapte de corupţie, instanţele au considerat ilegal documentul.
În 2011, se comite o altă ilegalitate. Romsine Prodcomimpex SRL a semnat un contract de partaj cu Primăria sectorului 4, prin Administraţia Pieţelor, unde director era Ştefan Florescu. O altă ilegalitate. Directorul pieţelor nu putea semna fără o hotărâre de Consiliu local. Instanţa de judecată a decis că partajul e împotriva legii şi l-a desfinţat.
Au trecut anii, ca vântul. În timpul acesta, firma a tot colectat taxe pe un bun care nu-i aparţinea.
Tentaculele caracatiţei se refac permanent
Primăria condusă de primarul PSD Daniel Băluţă a deschis zeci de procese pentru a-şi recupera proprietăţile pe care nu le poate administra, din cauza refuzului lui Nea Costi de a restitui bunurile care nu-i aparţin, terenuri şi clădiri, zic jurnaliştii de la Discover Project. Daniel Băluţă taie tentaculele caracatiţei comisarului Negoiţă, alias Nea Costi, dar ele se refac la loc.
Regele cu epoleţi e comisar în timpul liber
Constantin Negoiţă, alias Nea Costi, şi-a făcut propriul regat al fărădelegilor din zona de sud a Bucureştiului, susţin sursele locale. Cartierul general al autoproclamatului REGE cu EPOLEŢI este Piaţa Reşiţa, pe care nu vrea să o restituie Primăriei Sectorului 4, deşi justiţia a stabilit că o administrează ilegal.
Director la Antidrog şi tartor în pieţe
Nea Costi e acelaşi personaj împuternicit să fie Director la Agenţia Naţională Antidrog, comisar cu grade pline. În urmă cu mai mulţi ani, asupra lui Ion Voinea, la o percheziţie s-a găsit şi o legitimaţie pe numele Fundaţiei Antidrog, cu însemne asemănătoare celor ale Poliţiei Române, curată coincidenţă.
Constantin Negoiţă s-a întronat despot absolut pe sudul Bucureştiului încă de pe vremea primarului ţărănist Marin Luţu, atunci când, prin intermediul soției, a pus ochii, mâna şi gura pe Piaţa Reşiţa din sectorul 4.
Pentru că întotdeauna o funcţie publică asigură buna reprezentare, dar şi o acoperire serioasă, Constantin Negoiţă se ocupă şi de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), acolo unde implementează fel de fel de programe europene de salvare a dependenţilor de droguri, vorba unui concitadin şi ridicător de pahar în cinstea jupânului, comisarul e bazat.
Cum a luat o piaţă în stăpânire
Familia Negoiță a intrat în Piața Reșița în anul 1999, când Georgeta Negoiță era parteneră de afaceri cu fiica primarului sectorului 4, Marin Luțu, în firma Romsine Prodcomimpex SRL. De atunci, o controlează zilnic și tot zilnic încasează bani de la comercianți, în ciuda proceselor deschise de Primăria Sectorului 4, spun pieţarii. În ultima declaraţie de avere a comisarului şef, depusă în 29 decembrie 2019, se relevă că soţia sa a ridicat 294.671 de lei, salarii pe anul trecut, adică vreo 5.000 Euro/lună.
Firma plăteşte 35% din preţul real, estimat de Curtea de Conturi
Pe numele celor doi soţi apare o frumoasă vilă cu 356 mp, restul fiind “moşteniri.”
Fostul primar Marin Luțu a măsluit, atunci, două licitații, astfel încât firma prietenilor fetei sale să câștige Piaţa Reşita, dar și să plătească de trei ori mai puțin: o redevență de 3.500 de dolari lunar, în loc de 10.000 de dolari cât se stabilise, inițial, relevă documentele publice. Edilul din perioada 1996-2000 a fost acuzat și condamnat pentru abuz în serviciu în formă calificată, pentru săvârşirea a nu mai puţin de 16 infracțiuni de fals intelectual și uz de fals.
Chiar dacă magistrații au decis că Piața Reșita, din Sectorul 4, a fost privatizată ilegal și trebuie redată autorităților locale, comisarul șef Constantin Negoiță, cu sprijinul umbrelor pe care le mai are, continuă să o administreze.
Nu vor să predea Primăriei Piaţa Reşiţa
În urma licitației fraudate, societatea Romsine Prodcomimpex SRL a devenit parte într-o asociere în participațiune pentru administrarea și modernizarea Pieței Reșița.
Pentru că legea a fost încălcată, primarul Marin Luțu a ajuns după gratii. Judecata s-a terminat în 2009, cand edilul a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Decizia de condamnare a lui Marin Lutu a anulat însă și licitațiile măsluite!
Judecătorii au dovedit că firma Romsine Procomimpex nu avea nici măcar dreptul să participe la licitație, neavând vechimea necesară “Romsine Prodcomimpex, câștigătoare a licitației pentru Piața Reșița, a fost înființată în anul 1997, astfel că, prin definiție, nu putea îndeplini criteriile stabilite pentru participarea la licitație, care prevedeau o cifră de afaceri și un profit pentru anul 1996”.
Legal, Cartelul coordonat de familia Negoiță trebuia să elibereze piața si s-o redea cetăţenilor Sectorului 4. Piața și spaţiile comerciale trebuiau să revină în patrimoniul primăriei de sector, zic surse din magistratură. N-a fost să fie.
Nea Costi e specializat în “ştiinţe poliţieneşti”
Comisarul Constantin Negoiţă a plecat de la treburile de jos. Între 1987-1990 s-a specializat, conform CV-ului său de pe site-ul ANA, cu “ştiinţele poliţieneşti,” atunci neexistând decât Miliţia, ca organ de ordine publică. N-ar fi sunat bine “ştiinţe miliţieneşti.”
El face parte din prima promoţie de poliţişti care au absolvit studiile Academiei de Poliţie ‘Alexandru Ioan Cuza’ după revoluţia din decembrie, urcând rând, pe rând treptele şi gradele profesionale, de la cea de ofiţer judiciarist, la şef birou, şef de secţie, ajungând până la actuala funcţie, fiind cunoscut ca o autoritate în domeniul salvării tinerilor de la consumurile de droguri.
Nea Costi e un om în putere. Are doar 57 de ani. O funcţie bună. O nevastă cu firmă. Şi doi locotenenţi: Câinele şi Căţelu.
E un bun exemplu de cum merge unsă treaba cu statul şi privatul deopotrivă.
