Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum eludează consultanții Fiscul în paradisurile fiscale

S-a scris foarte mult, după ce au izbucnit scandalurile legate de LuxLeaks şi Panama Papers, despre felul cum îşi transferă profiturile companiile mari în paradisurile fiscale.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 20.02.2018 - 11:33

Din experienţa pe care o capătă lucrând pentru alţii, consultanții folosesc cunoştințele pe care le obţin pentru a-şi majora profiturile proprii.

„Să fie clar”, explică Dan Schwartz, managing partner RSM România, „a vorbi despre transnaţionalele cele rele, care îşi exportă profiturile din ţară, este eronat şi toxic. Ele fac acest lucru legal, pentru că găsesc căile legale de a o face”.

Este treaba statului de a găsi pârghiile legale pentru a îngrădi aceste practici, spune Schwartz.

Dar care sunt metodele prin care înşişi consultan-ţii fiscali se impregnează cu practicile companiilor care îşi sifonează profiturile în paradisurile fiscale şi adoptă aceleaşi metode şi practici?

„Îţi faci un off-shore. Eşti acţionar, încasezi dividende”, a explicat pentru „România liberă“ analistul economic Sorin Dinu. Apoi a continuat, explicând în detaliu că, „mai mult decât atât, poţi să-ţi faci nişte contracte de consultanţă”.

Contractele de consultanţă sunt unele dintre şmecheriile des folosite. Dan Schwartz a explicat pentru „România liberă“ că există trei căi de eludare a Fiscului: planificarea fiscală normală este prima şi este în conformitate cu legea; planificarea fiscală agresivă este acum mult îngrădită de BEPS (Base Erosion Profit Shifts, un studiu făcut de OECD pentru statele membre – n.n.).

România aplică principiile BEPS prin OG 79, care a făcut şi transferul contribuţiilor de la angajator la angajat. Partea cu BEPS este partea bună a OG 79/2017; în fine, mai este vorba despre a treia cale – încălcarea legii.

La vânătoare de bani

Revenind la contractele de consultanţă... „aceasta este o cale”, spune Sorin Dinu. Dar există soluţii pentru a stopa practica aceasta? Da, spune analistul economic: „Bulgaria a blocat această formă de profit shifting foarte-foarte simplu”. Ast-fel, Fiscul de la sud de Dunăre „nu recunoaşte contractele de consultanţă cu firmele offshore”.

Mai există şi alte metode de a eluda Fiscul, pe care le aplică inclusiv consultanţii fiscali? „Altă cale este să cumperi un serviciu în afară, aparent sub forma unui serviciu de la un terţ. Acesta este tot un gen de contract de consultanţă”, spune tot Sorin Dinu. El a explicat și cum anume se face acest lucru: „Prin intermediul unui offshore, cum făcea și o mare companie de stat din România. Un offshore cumpăra marfa de la aceasta şi o vindea la terţi. Profitul rămânea acolo”, spune Dinu.

„Căile sunt puţine, dar probabil că există şi altele pe care nu le ştim noi”, arată expertul, apoi detaliază: „Să ne gândim puţin - sunt consultant, am nişte bani, îi scot în afară şi îi depun într-o bancă. Metodele de evaziune pot să fie o mul-ţime”. Ce se poate face totuși, concret, explică tot el: „De exemplu, rezidenţa fiscală este o soluţie. Toate operaţiunile prin care scoţi bani în afară se pot face într-o manieră inteligentă, cu nişte tranzacţii, care să retragă banii din firmă, gen prestări de servicii externe. Cumperi servicii externe. Contracte de consultanţă, de management”, spune Dinu.

Reticenţă şi prudenţă

În cursul discuţiilor pe care le-am avut cu mai mulţi consultanţi, pe acest subiect, unul dintre obstacolele de care ne-am lovit a fost că ni s-a răspuns: „Nu vă spun cum anume, pentru că nu este în codul de etică al profesiunii mele să vă explic cum anume să procedaţi ca să eludaţi Fiscul”. Doi consultanţi fiscali au refuzat implicit să discute cu noi pe acest subiect, din acest motiv.

„Este o problemă de cod de etică a profesiei, care există şi care trebuie respectat”, a explicat Dan Schwartz. „Poate că sunt consultanţi care fac asta, poate că nu sunt consultanţi care fac asta”, a spus Schwartz, subliniind că „nu pot să vorbesc în numele altora, pentru că n-am de unde să ştiu exact ce face fiecare”.

El a refuzat să spună dacă există astfel de cazuri pe care le cunoaşte: „Mă feresc să acuz, în lipsă de probe. Totuşi, în ceea ce priveşte practica internaţională, au fost cazuri în care firme de consultanţă relativ cunoscute au ajutat multinaţionalele nu să încalce legea, ci să o folosească în favoarea lor”.

Cu alte cuvinte, există firme de consultanţă care i-au consiliat cum să se optimizeze fiscal. „Exact. Noţiunea este perfect acceptabilă, în condiţiile în care tranzacţiile au în ele substanţă economică. Sunt derulate în scopuri de business, nu strict fiscale. În ceea ce priveşte consultanţii... unul e într-un fel, altul într-alt fel, ca la oameni. Unii mai corecţi, alţii mai puţin corecţi. Aceasta este valabilă şi pentru contribuabili. De asta există autorităţi fiscale, care trebuie să dea mediului de afaceri confortul corectitudinii şi legalităţii business-ului”, a mai spus Schwartz.

El a explicat că, la o simplă intrare pe website-ul IRS din SUA, se poate observa că scopul lor este de a asigura protecţia contribuabililor corecţi faţă de cei incorecţi. „Scopul lor nu este să aducă bani la bugetul SUA, ci de a asigura protecţia contribuabililor corecţi. Că implicit aduc bani la buget, absolut”, a subliniat expertul.

Sorin Dinu se gândeşte şi la altceva: „Consultantul fiscal trebuie să fie persoană fizică română. El poate să spună că-şi pune încasările pe o firmă de afară”. Analistul economic dă exemplul unui consultant român a cărui firmă era înregistrată în Insulele Virgine Britanice. “Ceea ce făcea el era absolut legal. Problema este că la conturile de acolo poţi să ataşezi nişte carduri, pentru nişte subconturi”, a mai spus Dinu.

În continuare, aceste subconturi sunt utilizate de deținătorul lor, care nu întotdeauna vrea să treacă și pe la ANAF. „Problema este că, în momentul în care iei banii de acolo, aceştia se transformă automat în venit, pe care trebuie să îl declari în România. Clienţii lui ar fi trebuit să-l declare”, a explicat Dinu.

Da, dar aceasta este altfel de consultanţă: consultan-ţă financiară, nu fiscală. Da, spune analistul, dar este simptomatică şi interesantă ca fiscalitate.   

Comentarii

loading...