Un raport elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe tema veniturilor și cheltuielilor Uniunii Salvați România afirmă că această formațiune a încălcat mai multe prevederi din Legea privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale (Legea 334 / 2006), precum și un articol din Normele Metodologice de aplicare a acestei legi (aprobate prin HG 10 / 2016).
Raportul AEP a fost întocmit “în urma verificării respectării prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile înregistrate de Partidul Uniunea Salvați România”.
Raportul a fost întocmit în perioada iunie – septembrie 2020 și a verificat situația financiară a USR din anul 2019 – deci nu se referă la fapte din anul 2020 și nici la ultimele alegeri. Totuși, acest raport, care acuză nereguli la USR, a fost finalizat, în mod interesant, la data de 1 octombrie 2020 (imediat după alegerile locale din 27 septembrie) și a fost publicat în Monitorul Oficial – doar sub forma unui “Extras” – la data de 7 octombrie.
Veniturile USR în anul 2019 au depășit 24,4 milioane de lei. Cea mai mare parte a acestei sume, adică peste 19,3 milioane de lei, a provenit din subvenții primite de la bugetul de stat. Printre alte surse de finanțare ale partidului, raportul AEP menționează cotizații, rambursări ale unor cheltuieli privind alegerile europarlamentare din anul 2019, venituri din diferențe de curs valutar precum și „venituri provenite din redirecționare 2%”.
Extrasul din raportul AEP (cel făcut public) nu subliniază dintre aceste surse de finanțare n-ar fi fost legală, dar indică mai multe acte normative care au fost încălcate. Astfel, potrivit AEP, situația constatată la USR se încadrează la articolul 2 din HG 10 / 2016, care precizează că “utilizarea de către partidele politice a altor surse de venit decât cele prevăzute de Legea nr. 334 / 2006” reprezintă o contravenție.
“Subvenția acordată partidelor politice este o măsură anti-corupție. Avem o experiență extrem de tristă legată de ceea ce a însemnat finanțarea privată a partidelor politice. Activitatea politică și campaniile electorale s-au transformat în curse ale înarmărilor, într-o goană disperată pentru obținerea fondurilor necesare activităților partidelor politice și promovării lor”
Mihai Goțiu,
Senator USR
„E un amendament care a fost aprobat la Legea bugetului de stat, un amendament care a scăzut finanțarea de exemplu pentru PSD. Nu am făcut calcule, lucrul cel mai important e că am redus în total cu 30 la sută finanțarea pentru partidele politice. Nu știu către cine se duc banii”
Ludovic Orban,
Prim-ministru
Cât de grave sunt abaterile sesizate la USR?
AEP nu evaluează gravitatea faptelor constatate, dar potrivit legii, aceste abateri sunt sancționate drept contravenții.
Sunt și alte partide politice verificate de Autoritatea Electorală?
Fiecare partid politic este verificat în mod regulat în privința surselor sale de finanțare și a cheltuielilor.
Din compararea raportului AEP cu textul Legii 334 / 2006, se observă că nici diferențele de curs valutar, nici redirecționarea a 2 la sută din venituri nu sunt trecute pe lista surselor legale de finanțare a unui partid politic. Pentru evoluția cursului valutar din anul 2019, care i-ar fi adus beneficii, nu poate fi acuzat USR, dar faptul că acest partid ar fi acceptat bani din redirijarea a 2 la sută din venit ridică un semn de întrebare – lucru pe care, de altfel, AEP l-a făcut.
Legislația din România arată că redirecționarea de către persoane fizice a cotei de 2 la sută din impozitul pe venit, datorat statului, se poate face către organizatiile non-profit, cum ar fi ONG-urile, precum și către unitatile de cult religios care furnizeaza cel putin un serviciu social acreditat. Iar un partid politic nu este nici ONG, nici cult religios – motiv pentru care nici Legea 334 nu permite ca partidele să primească 2 la sută din impozitul pe venit.
Controlul și raportul AEP referitoare la finanțarea USR au fost elaborate în anul 2020, în perioada în care AEP este condusă de Constantin-Florin Mitulețu-Buică – numit de Parlament în funcția de președinte al AEP, anul trecut, la propunerea PSD, pentru un mandat de opt ani.
Foarte interesant este faptul că, așa cum ziarul nostru deja a semnalat, Florin Mitulețu-Buică este acuzat în acest moment de plagiat în teza sa de doctorat – ceea ce îi poate aduce prejudicii atât morale, cât și juridice. Plagiatul lui Florin Mitulețu-Buică s-ar fi comis în anul 2016. Dar această faptă este dezvăluită opiniei publice abia după patru ani, exact în momentul în care unele formațiuni politice se declară nemulțumite de desfășurarea alegerilor locale (reclamând inclusiv nereguli pe care BEC nu le-a confirmat), precum și în momentul în care aceeași AEP semnalează probleme financiare la USR.
