Veștile proaste vin pe bandă rulantă. Carburanții, electricitatea, gazele, ratele la bancă, toate s-au scumpit anul acesta și noi majorări sunt anunțate de la 1 octombrie.
Din păcate, aceste costuri majorate au efecte în lanț și se vor regăsi în prețul tuturor produselor.
Introducerea supraaccizei la carburanți nu se va regăsi în prețuri, „se lăuda” premierul Mihai Tudose. Realitatea l-a contrazis, iar benzina și motorina s-au scumpit cu valoarea noii taxe, de 16 bani pe litru, introduse la 15 septembrie. La 1 octombrie urmează o nouă rundă de scumpiri, fiindcă atunci va intra în vigoare a doua etapă a supraaccizei, tot de 16 bani pe litru. Guvernul mizează pe încasări suplimentare de 587 milioane de lei din această taxă până la finele anului, asta fără a lua în calcul banii suplimentari încasați din TVA, care se aplică și la acciză. Supraacciza a fost introdusă pentru a se plăti pensiile și salariile majorate.
În numai o lună, de la 26 septembrie până la 28 septembrie, prețul mediu al benzinei la nivel național a crescut cu peste 8%, de la 4,52 la 4,9 lei/litru. Motorina s-a scumpit și mai mult, cu peste 9%, de la 4,47 lei/litru la 4,9 lei/litru. Ieri, companiile petroliere au aplicat o nouă scumpire de câțiva bani/litru la pompă, astfel încât în unele stații prețul benzinei și motorinei, cele mai ieftine sortimente, a sărit de 5 lei/litru, și pe fondul majorării cotațiilor petroliere. După doar o lună, șoferii plătesc pentru un plin (50 litri) circa 20 de lei în plus.
Majorările reale, ascunse sub preș
Ministrul Energiei, Toma Petcu, declara chiar sâmbătă că la gaze nu vor fi „majorări substanțiale”, dar marți, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunțat că gazele se vor scumpi cu 6% în medie de luna viitoare. Totodată, ministrul Energiei a spus că la energie electrică se estimează „o creştere foarte uşoară” de la 1 octombrie. Aceasta va fi însă, potrivit datelor obținute de „România liberă“, de 5-7%, care se adaugă unei majorări substanțiale ce a avut deja loc la 1 iulie.
La electricitate, ANRE a precizat marți că a aprobat o creștere medie la nivel național a prețului electricității achiziționate de furnizori de pe piața concurențială (CPC) de 3 bani pe KWh, fără a preciza ce efect va avea acest lucru în factură. În plus, anunțul este imprecis și tehnic, referindu-se doar la o componentă din prețul final, nu la întreg. În acest moment, 90% din energia consumată este de pe piața concurențială (CPC), iar 10%, de pe piața reglementată, la preț dictat de ANRE, mai mic decât CPC-ul.
Președintele ANRE, Niculae Havrileț, care urmează în curând să fie schimbat din funcție, a explicat, pentru Agerpres, că, la un consum mediu de 100 de kWh/lună, factura va fi mai mare cu 3,45 de lei. Conform calculelor RL, scumpirile vor fi semnificative. Astfel, față de prețurile majorate și la 1 iulie, creșterea CPC va fi între 7,98%, în cazul E.ON Energie, până la 9,32%, în cazul Electrica Transilvania Sud.
La fel a procedat ANRE și în vară, când au comunicat că CPC crește în medie cu 8% la nivel național. Nici atunci nu a precizat care este creșterea pe fiecare furnizor, mascând astfel faptul că, în realitate, prețurile pe componenta CPC au crescut cu 14,7% în zona Muntenia Sud sau cu 10,6% în Dobrogea – zone deservite de Enel, conform calculelor RL. Faptul că în Transilvania Sud a scăzut cu 5,14% a tras media în jos.
Până la închiderea ediției, ANRE nu ne-a răspuns solicitării de a ne preciza cu cât va crește factura populației la energie, de la 1 octombrie. Nici marii furnizori, cu excepția Electrica Furnizare, nu ne-au răspuns acestei solicitări. „La nivelul Electrica Furnizare, clienții casnici facturați la tarif CR de tip monom cu rezervare, joasă tensiune (CR JT) reprezintă 70% din numărul total de clienți casnici. Pentru un client casnic, cu un consum mediu de 100 kWh și facturat la tarif CR JT și CPC JT, Electrica Furnizare estimează pentru luna octombrie 2017 un preț al energiei electrice de 0,4705 lei/kWh pentru zona Muntenia Nord, de 0,4704 lei/kWh pentru zona Transilvania Nord și de 0,4401 lei/kWh pentru zona Transilvania Sud. Comparativ cu perioada anterioară de dereglementare, aceste prețuri sunt cu procente cuprinse între 7,9% – 8,5% mai mari decât prețurile perioadei 01.07.2017 – 30.09.2017. Prețul energiei estimat pentru luna octombrie 2017 include prețul energiei, tarifele reglementate de transport, servicii sistem, distribuție, costul de furnizare și profitul reglementat. Nu include TVA”, se arată în răspunsul primit de la companie. În factura de electricitate intră, de asemenea, costul cu certificatele verzi, cogenerarea, astfel încât majorarea facturii finale va fi mai mică, de circa 6%.
Petcu se laudă cu profiturile producătorilor
Anul acesta, prețul energiei pe bursa de profil administrată de OPCOM a fost extrem de ridicat. În unele zile din ianuarie a fost chiar cel mai mare din UE, dar și în vară a avut valori neobișnuit de mari. Toate acestea se decontează de consumatorii finali, care trebuie să plătească facturi mai mari.
Potrivit calculelor RL, față de 1 ianuarie 2017, ca urmare a exploziei prețurilor pe bursă, populația va plăti de la 1 octombrie un preț al energiei achiziționate de furnizori de pe piața concurențială mai mare cu 25,14% în cazul Enel Energie Muntenia, cu 20,21% pentru Dobrogea, 19,58% pentru Electrica Muntenia Nord, 19,26% pentru Transilvania Sud sau 17,47% pentru E.ON Moldova. Pentru CEZ Oltenia, tariful CPC pentru casnicii alimentați la JT va fi mai mare cu 17,87%.
Acestea sunt scumpirile reale, ascunse însă în facturile complicate și greu de descifrat, iar ele se aplică pentru consumatorii care sunt pe piața reglementată.
În schimb, marii producători de energie, controlați de stat, se laudă cu creșteri imense ale profiturilor. Ministrul Energiei, Toma Petcu, a lăudat managementul companiilor, înțesat de politruci de la începutul anului, pe care îl apără tocmai pentru că a obținut aceste profituri-record. Guvernul este mulțumit de aceste profituri: mai poate „stoarce” dividende suplimentare la bugetul de stat, după ce în acest an le-a cerut 90% din profituri ca dividende, iar apoi le-a luat bani din rezervele destinate investițiilor. La gaze naturale, situația este iarăși foarte complicată, iar precedenta scumpire a avut loc la 1 aprilie.
Rate mai mari la bancă
Pe lângă scumpirea carburanților și a energiei, o altă veste proastă vine pentru cei cu credite la bancă. Indicele ROBOR cu scadenţă la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut ieri la 1,25%. Comparativ, la începutul lunii septembrie, ROBOR la 3 luni era cotat la 0,92%, iar la începutului anului era la 0,87%. Creşterea s-a accelerat în septembrie, după mai multe luni de stabilitate.
În general, contractele de credit prevăd actualizarea ratei ROBOR la o perioadă de 3-6 luni,majoritatea la 3 luni, dar de obicei se face o medie a evoluțiilor din acest interval. Totodată, leul a atins ieri cel mai slab nivel din ultimii 5 ani, de 4,5991 lei/euro.
