Proiectul minier de la Roศia Montanฤ din Romรขnia a fost unul dintre cele mai controversate subiecte de mediu ศi patrimoniu cultural รฎn ศarฤ ศi chiar ศi la nivel internaศional.
Suprafaศa concesionatฤ pentru exploatarea minierฤ la Roศia Montanฤ cuprindea sute de hectare, proiectul propus fiind de o amploare semnificativฤ.
Utilizarea cianurii รฎn procesul de extracศie a aurului de la Roศia Montanฤ a stรขrnit รฎngrijorฤri majore legate de impactul potenศial asupra mediului ศi sฤnฤtฤศii umane.
รngrijorฤrile principale au inclus:
Poluarea apei: Riscul de contaminare a apelor de suprafaศฤ ศi subterane cu cianurฤ, care ar fi putut afecta sursele de apฤ potabilฤ ศi ecosistemele acvatice. Cianura este extrem de toxicฤ, iar accidentele รฎn instalaศiile de acest tip pot avea efecte devastatoare asupra mediului รฎnconjurฤtor.
Distrugerea habitatelor: Proiectul propunea crearea unei cariere de extracศie รฎn aer liber ศi a unor iazuri de decantare pentru depozitarea deศeurilor contaminate cu cianurฤ, ceea ce ar fi implicat distrugerea unor suprafeศe mari de habitat natural.
Impactul asupra patrimoniului cultural: Roศia Montanฤ este un sit de patrimoniu cultural deosebit, cu o istorie minierฤ care dateazฤ din perioada romanฤ. Activitฤศile de minerit la scarฤ largฤ ar fi putut distruge sau afecta semnificativ acest patrimoniu.
รn ceea ce priveศte suprafaศa specificฤ afectatฤ, detaliile proiectului propuneau iniศial crearea a patru cariere de extracศie ศi a unui iaz de decantare de mari dimensiuni pentru depozitarea deศeurilor rezultate din procesul de lixiviere cu cianurฤ. Suprafaศa exactฤ variazฤ รฎn funcศie de sursฤ ศi de modificฤrile propuse de-a lungul timpului, dar implicarea cianurii รฎn procesul de extracศie a ridicat semne de รฎntrebare serioase cu privire la sustenabilitatea ศi acceptabilitatea ecologicฤ a proiectului.
Din cauza acestor preocupฤri, proiectul a fost รฎntรขmpinat cu opoziศie semnificativฤ din partea societฤศii civile, organizaศiilor de mediu ศi a unei pฤrศi a comunitฤศii ศtiinศifice, ceea ce a condus la suspendarea ศi, รฎn cele din urmฤ, la anularea acestuia. Deศi aurul de la Roศia Montanฤ rฤmรขne neexploatat, aceastฤ situaศie evidenศiazฤ tensiunile รฎntre dezvoltarea economicฤ ศi conservarea mediului ศi a patrimoniului cultural.
Cererea de chemare รฎn judecatฤ depusฤ de avocaศii romรขni pentru Gabriel Resources admite โcianurareaโ Roศiei Montane
Interesant este cฤ din cererea de chemare รฎn judecatฤ depusฤ de avocaศii ศuca Zbรขrcea & Asociaศii nu s-au luat รฎn considerare รฎn niciun moment alte metode alternative de exploatare minierฤ, ศi redฤm mai jos o analizฤ scurtฤ, a documentului de 29 de pagini ce a รฎnsemnat cererea de chemare รฎn judecatฤ a Romรขniei.
Gabriel Resources a acuzat Romรขnia de รฎmpiedicarea dezvoltฤrii Proiectului Roศia Montanฤ prin acศiuni ศi omisiuni care au condus la o expropriere efectivฤ a investiศiilor companiei, fฤrฤ un proces corect ศi fฤrฤ compensaศie. Principalele puncte de conflict includ:
– รntรขrzieri administrative nejustificate รฎn procesul de obศinere a permiselor necesare desfฤศurฤrii proiectului.
– Cerinศe legale schimbฤtoare ศi lipsa de transparenศฤ, care au politizat procesul legal ศi administrativ aplicabil proiectului.
– Incapacitatea statului romรขn de a lua decizii privind permisele necesare proiectului, contravenind astfel cadrului legal aplicabil.
– Condiศii arbitrare ศi discriminatorii impuse de guvern, รฎn special รฎn ceea ce priveศte utilizarea cianurii รฎn proiectul minier, deศi aceasta este o practicฤ acceptatฤ ศi utilizatฤ รฎn alte proiecte miniere la nivel global.
รn plus, guvernul romรขn a inclus o parte din zona proiectului รฎntr-o listฤ de monumente istorice รฎn 2010, ceea ce a creat incertitudine legalฤ ศi a รฎmpiedicat dezvoltarea acelei pฤrศi a proiectului. De asemenea, guvernul a solicitat creศterea redevenศelor ศi a impus alte condiศii economice ca precondiศie pentru avansarea proiectului.
Mai mult, รฎn memoriul depus de Gabriel Resources รฎmpotriva Romรขniei, cuvรขntul cianurฤ (cyanide) este regฤsit de 146 de ori.
Gabriel Resources susศine cฤ aceste acศiuni ศi omisiuni ale Romรขniei constituie รฎncฤlcฤri ale obligaศiilor statului romรขn conform Acordurilor Bilaterale de Investiศii (BIT) cu Canada ศi Regatul Unit, ducรขnd la pierderi semnificative pentru companie. Cererea de arbitraj a solicitat compensaศii pentru pierderile suferite ศi acoperirea costurilor asociate cu procedura de arbitraj, inclusiv onorarii profesionale ศi cheltuieli.
Cianurarea Roศiei Montane, impactul asupra mediului
Suprafaศa concesionatฤ pentru exploatarea minierฤ la Roศia Montanฤ cuprindea sute de hectare, proiectul propus fiind de o amploare semnificativฤ:
Poluarea apei: Riscul de contaminare a apelor de suprafaศฤ ศi subterane cu cianurฤ, care ar fi putut afecta sursele de apฤ potabilฤ ศi ecosistemele acvatice. Cianura este extrem de toxicฤ, iar accidentele รฎn instalaศiile de acest tip pot avea efecte devastatoare asupra mediului รฎnconjurฤtor.
Distrugerea habitatelor: Proiectul propunea crearea unei cariere de extracศie รฎn aer liber ศi a unor iazuri de decantare pentru depozitarea deศeurilor contaminate cu cianurฤ, ceea ce ar fi implicat distrugerea unor suprafeศe mari de habitat natural.
Impactul asupra patrimoniului cultural: Roศia Montanฤ a fost รฎntotdeauna un sit de patrimoniu cultural deosebit, cu o istorie minierฤ care dateazฤ din perioada romanฤ. Activitฤศile de minerit la scarฤ largฤ ar fi putut distruge sau afecta semnificativ acest patrimoniu.
รn ceea ce priveศte suprafaศa specificฤ afectatฤ, detaliile proiectului propuneau iniศial crearea a patru cariere de extracศie ศi a unui iaz de decantare de mari dimensiuni pentru depozitarea deศeurilor rezultate din procesul de lixiviere cu cianurฤ.
Suprafaศa exactฤ variazฤ รฎn funcศie de sursฤ ศi de modificฤrile propuse de-a lungul timpului, dar implicarea cianurii รฎn procesul de extracศie a ridicat semne de รฎntrebare serioase cu privire la sustenabilitatea ศi acceptabilitatea ecologicฤ a proiectului.
Era de aศteptat ca acest proiect sฤ รฎntรขmpine o opoziศie semnificativฤ din partea societฤศii civile, organizaศiilor de mediu ศi a unei pฤrศi a comunitฤศii ศtiinศifice, ceea ce a condus la suspendarea ศi, รฎn cele din urmฤ, la anularea acestuia. Deศi aurul de la Roศia Montanฤ rฤmรขne neexploatat, este de neรฎnศeles de ce alte metode alternative de procesare nu au fost luate รฎn considerare, ศi amintim: bioxidarea, gravitaศie ศi flotaศie, extracศia cu plasma.
Controversele din jurul casei de avocaturฤ care a acuzat Romรขnia cฤ รฎmpiedicฤ โcianurareaโ Roศiei Montane
Pentru aceastฤ acศiune contra intereselor naศionale ale Romรขniei, total nesustenabile (ICSID a dat dreptate statului romรขn) ศuca, Zbรขrcea & Asociaศii au cรขศtigat peste 9 milioane de dolari.
Firma ศuca, Zbรขrcea & Asociaศii a fost fondatฤ รฎn anul 2005, cรขnd un grup de avocaศi condus de Florentin ศuca ศi Gabriel Zbรขrcea, a decis sฤ รฎnceapฤ o practicฤ independentฤ.
Firma s-a distins printr-un portofoliu impresionant de clienศi, atรขt din sectorul privat cรขt ศi din cel public, inclusiv corporaศii multinaศionale, instituศii financiare ศi entitฤศi guvernamentale. De asemenea, ศuca Zbรขrcea & Asociaศii a fost implicatฤ รฎn proiecte majore de infrastructurฤ ศi รฎn tranzacศii semnificative pe piaศa romรขneascฤ, cรขศtigรขnd numeroase premii ศi recunoaศteri pe plan naศional ศi internaศional.
Pe lรขngฤ succesul profesional, firma a fost ศi subiectul atenศiei publice din cauza unor acuzaศii penale ce au vizat anumiศi membri ai echipei. Este vorba de cazul extrem de mediatizat al avocatului Robert Roศu, care, spre deosebire de alศi inculpaศi dintr-un dosar de corupศie, a reuศit sฤ รฎntoarcฤ verdictul printr-o cale extraordinarฤ de atac ศi sฤ evite, astfel finalizarea pedepsei cu รฎnchisoarea. Acest fapt a stรขrnit discuศii ศi controverse legate de egalitatea รฎn faศa legii รฎn tratarea cazurilor complexe de corupศie. Reamintim cฤ toศi ceilalศi inculpaศi fie รฎศi ispฤศesc pedeapsa (Remus Truicฤ) fie au cerut protecศie รฎn alte ศฤri cum ar fi Prinศul Paul de Romรขnia ศi Beny Steinmeitz.
Cazul Robert Roศu a fost urmฤrit รฎndeaproape de comunitatea juridicฤ ศi de opinia publicฤ, datoritฤ implicaศiilor pe care le are asupra รฎncrederii รฎn sistemul de justiศie ศi รฎn practica legalฤ din Romรขnia. Discuศiile s-au concentrat pe protecศia drepturilor avocaศilor รฎn exercitarea profesiei ศi pe riscul de a fi ศinta acศiunilor punitive รฎn contextul interpretฤrii largi a legii. Romรขnia Liberฤ nu contestฤ decizia รnaltei Curศi de Casaศie ศi Justiศie de reabilitare a lui Robert Roศu dar ridicฤ mari semne de รฎntrebare despre โintegritatea acestei case de avocaturฤโ ศinรขnd cont ศi de controversele ce urmeazฤ sฤ le relatฤm.
Firma de casฤ a familiei Bฤsescu
ศuca Zbรขrcea & Asociaศii i-au cรขศtigat procesul lui Traian Bฤsescu รฎmpotriva lui Dinu Patriciu ( n.r. Obiectul procesului a fost fฤcut de un material video din campania electorala din 2004, dar care a fost difuzat รฎn timpul campaniei prezidenศiale din 2009, รฎn care ศeful statului pฤrea cฤ loveศte un copil). Fostul preศedinte al Romรขniei รฎntre timp fiind condamnat definitiv drept colaborator al securitฤศii. Tot ศuca Zbรขrcea & Asociaศii au consiliat firma care a fฤcut afaceri cu Mircea Bฤsescu, Energy Holding, cel din urmฤ fiind รฎnchis รฎntr-un dosar de corupศie.
Totodatฤ, conform portalului instanศelor de judecatฤ, mai nou, ศuca Zbรขrcea & Asociaศii o reprezintฤ pe โintangibilaโ Carmen Palade (fosta soศie a patronului Romรขnia Liberฤ, Dan Adamescu) despre care Romรขnia Liberฤ a scris รฎn nenumฤrate rรขnduri:
– vezi furtul trupului de la morgฤ a lui Dan Adamescu ศi ascunderea autopsiei (un caz ce-ศi dฤ fiori ศi te duce cu gรขndul la Alexei Navalnรฎi)
– controversatul divorศ post mortem (Dan Adamescu a murit intempestiv รฎn รฎnchisoare รฎnainte de pronunศarea definitivฤ a divorศului de Carmen Palade โ ce ar fi dus la dezmoศtenirea lui Carmen Palade)
– devalizarea Unirea Shopping Center ศi โprotecศia ce i se conferฤ acesteiaโ de cฤtre procurorul de caz, Tudor Marin, de la Parchetul General
– cazul Rex Mamaia, aflat รฎn paraginฤ.
Sumele cheltuite de Romรขnia รฎn procesul ICSID cu Gabriel Resources
Romรขnia Liberฤ a identificat urmฤtoarele sume plฤtite de Romรขnia รฎn procesul รฎn care s-a apฤrat รฎn faศa Gabriel Resources:
โข EUR (Euros): โฌ2,309,548.68
โข RON (Romanian Lei): RON 60,568,106.64
โข USD (US Dollars): $2,907,283.41
Din suma de pe 60 milioane de lei cรขteva sute de mii de lei s-au dus cฤtre:
Avocat Dr. Stoica โ 270,000 lei (n.r. avocatul care l-a apฤrat fฤrฤ succes pe preศedintele Bฤsescu รฎn dosarul de โturnฤtor al Securitฤศiiโ)
Prof. Dragos โ 543,000 lei
Dr. Pop โ 233,000 lei
Prof. Tofan- 197,000 lei
Prof Sferdian ศi Bojin โ 535,000 lei
Dr. Burrows ศi Brady โ 1, 4 milioane de dolari ศi 483,000 de euro
CMA โ 696,000 de euro
Behre Dolbear โ 797,000 de mii de euro ศi 354, 240 de dolari
De ce Romรขnia nu ar fi trebuit vreodatฤ sฤ ajungฤ รฎntr-un astfel de proces?
Procesele pe rolul ICSID nu dau bine imaginii Romรขniei, chiar ศi รฎn situaศia รฎn care acestea sunt cรขศtigate. Pentru mulศi dintre investitorii globali, Romรขnia, cu multele sale litigii, reprezintฤ un partener cu handicap. Orice litigiu duce la destrฤmarea relaศiilor dintre pฤrศi ศi la pฤreri potrivnice รฎn rรขndul acestora, investitorii potenศi fiind la curent cu astfel de vulnerabilitฤศi.
Este de neรฎnศeles cum avocaศi din Romรขnia precum ศuca, Zbรขrcea & Asociaศii au acceptat, contra cost, sฤ ducฤ un litigiu contrar intereselor naศionale ale Romรขniei. Aศa cum am arฤtat mai sus, din cererea de chemare รฎn judecatฤ, cianurarea a fost o opศiune totalฤ, nediscutabilฤ รฎn acest mega business de aur รฎn valoare de peste 6 miliarde de lei.
Am ajuns รฎn secolul 21, cu toate avansurile tehnologice, sฤ dฤm pฤmรขnturile romรขneศti bogate รฎn aur, pe o mรขnฤ de otravฤ?
Aceasta ar fi concluzia RL ศinรขnd cont de excelenta moศtenire lฤsatฤ de romani poporului nostru, pe care o explicฤm cititorilor noศtri รฎn cรขteva rรขnduri, mai jos:
Romanii au fost maeศtri รฎn inginerie ศi minerit, dezvoltรขnd tehnici avansate pentru epoca lor pentru a extrage aurul ศi alte minerale din pฤmรขnt. La Roศia Montanฤ, cunoscutฤ ศi sub numele antic de Alburnus Maior, romanii au folosit mai multe metode impresionante pentru a exploata zฤcฤmintele de aur:
1. Galerii subterane
Romanii sฤpau galerii extinse subterane pentru a ajunge la filoanele de aur. Aceste galerii erau sฤpate manual cu dฤlศi ศi ciocane din fier, iar iluminatul era asigurat prin lฤmpi cu ulei. Pentru a รฎndepฤrta materialul excavat ศi a aduce aer proaspฤt รฎn mine, romanii foloseau un sistem ingenios de ventilaศie ศi transport.
2. Ruina Montium
Pentru exploatarea la scarฤ mai mare, romanii au dezvoltat o metodฤ numitฤ โruina montiumโ sau โprฤbuศirea munศilorโ. Aceastฤ tehnicฤ implica sฤparea unor tuneluri ศi camere mari รฎn interiorul muntelui, sprijinite provizoriu de stรขlpi de lemn. Apoi, prin canale speciale, aduceau rapid cantitฤศi mari de apฤ care provocau o presiune enormฤ, ducรขnd la prฤbuศirea structurii interne a muntelui ศi expunerea zฤcฤmintelor de aur. Aceastฤ metodฤ era eficientฤ, dar avea un impact semnificativ asupra mediului รฎnconjurฤtor.
3. Lavajul
Dupฤ prฤbuศirea materialului de minฤ sau extragerea directฤ a minereului, romanii foloseau apa pentru a separa aurul de restul materialului. Aceastฤ metodฤ, cunoscutฤ ศi sub numele de โlavajโ, implica spฤlarea minereurilor zdrobite prin sitฤ sau รฎn albie pentru a extrage particulele de aur. Apa curgea peste materialul zdrobit, iar greutatea specificฤ mai mare a aurului รฎl fฤcea sฤ se depunฤ la fund, de unde putea fi colectat.
Aceste metode demonstreazฤ ingeniozitatea romanilor รฎn exploatarea resurselor naturale ศi capacitatea lor de a dezvolta tehnici avansate de minerit, adaptate la condiศiile geologice ศi tehnologice ale timpului lor fฤrฤ un impact devastator asupra mediului รฎnconjurฤtor. Dovada vie a acestei moศteniri fiind peisajele feerice ale Roศiei Montane.