Nu doar Grecia, ci si Franta, Portugalia si Germania au incercat sa-si camufleze deficitele bugetare cu ajutorul mai multor banci internationale. Finantistii avertizeaza: e timpul pentru reforma, inainte ca euro sa se spulbere.
Ingrijorarile ca Grecia si alte state din Europa nu vor putea onora datoriile determina investitorii sa se teama ca si alte economii europene au utilizat tranzactii financiare complexe, uneori secrete, pentru a ascunde adevarata amploare a obligatiilor si deficitelor, potrivit Wall Street Journal.
Statele din zona euro au o istorie bogata in ceea ce priveste "manevrele exotice" efectuate pentru a indeplini conditiile necesare includerii in uniunea monetara, precum limitarea datoriilor la 60% din produsul intern brut (PIB) sau un deficit bugetar anual sub 3% din PIB. In pofida criticilor, liderii europeni au catalogat aceste practici acceptabile, atat timp cat ele au avut ca scop punerea bazelor zonei euro, scrie WSJ, citat de Mediafax.
Pentru a indeplini conditiile cerute pentru intrarea in uniunea monetara, care au ca scop intarirea increderii in moneda unica, unele guverne au vandut active de stat sau au transformat datoriile in titluri de valoare securizate. In cazul Greciei, autoritatile au raportat biroului de statistica al Uniunii Europene, Eurostat, ca o mare parte din cheltuielile militare sunt "confidentiale" si, de aceea, exceptabile de la calcule.
Mai multe banci complice cu grecii
In 2000, Grecia a indicat ca a cheltuit 828 milioane euro pentru aparare, insa ulterior a aratat ca suma s-a situat in realitate la 3,17 miliarde euro. De altfel, autoritatile de la Atena au admis ca au raportat cheltuieli militare mai mici cu 8,7 miliarde euro intre 1997 si 2003. Banca americana Goldman Sachs a intermediat 12 afaceri de tip swap pentru Grecia intre 1998 si 2001, potrivit unor surse apropiate situatiei. In tranzactii similare pentru Atena a fost implicata si Credit Suisse, in aceeasi perioada. Grecia a derulat contracte swap cu circa 15 banci, iar unele tranzactii au inclus plati care ar fi putut ajuta statul elen sa-si "ascunda" deficitul bugetar real, potrivit unei surse apropiate acordurilor, citata de Bloomberg.
Cazuri similare: Portugalia, Franta, Germania
Portugalia, in schimb, a clasificat drept achizitii de actiuni subventiile acordate metroului din Lisabona si altor companii de stat. Dupa aflarea adevarului, Eurostat a obligat in 2002 Portugalia sa recalculeze datele raportate. Astfel, autoritatile au revizuit deficitul pentru 2001 de la 2,76 miliarde euro – sau 2,2% din PIB – la 5,1 miliarde euro, echivalentul a 4,1% din PIB, nivel peste limita tolerata in zona euro. Deutsche Bank a executat pentru Portugalia tranzactii de swap valutar intre 1998 si 2003, a anuntat un reprezentant al companiei.
Franta "a aranjat" in 1997 afaceri cu France Telecom, companie in curs de privatizare prin care operatorul Telecom a platit guvernului peste 5 miliarde euro. In schimb, Franta a acceptat sa-si asume obligatiile de plata a pensiilor pentru angajatii France Telecom. Fondurile primite de la companie au ajutat Parisul sa ingusteze deficitul la 40 miliarde euro, respectiv 3% din PIB.
Chiar si Germania, cea mai mare economie europeana, a incercat in 1997 sa reevalueze rezervele de aur, insa Executivul a renuntat la plan din cauza opozitiei bancii centrale.
George Soros: "Problemele abia incep"
Zona euro trebuie sa se reformeze pentru a putea face fata unei viitoare crize, dupa ce slabiciunile regiunii au fost scoase in evidenta de problemele bugetare din Grecia, a declarat miliardarul american George Soros, citat de AFP. Soros avertizeaza, intr-un articol publicat in Financial Times, ca zona euro se va confrunta cu probleme mult mai mari decat criza din Grecia. El subliniaza ca turbulentele generate de datoriile Atenei nu au facut decat sa scoata in evidenta slabiciunile uniunii monetare, punand sub semnul indoielii viabilitatea sistemului.
Zona euro se confrunta cu o problema fundamentala, anume absenta unei politici economice si bugetare comune si a unui mecanism institutional prin care sa se poata raspunde crizelor, precum posibilitatea ca mai multe state sa emita impreuna euroobligatiuni, considera omul de afaceri american. "Imprumuturile ad hoc ar trebui sa fie suficiente Greciei, insa nu ajuta cu nimic Spania, Italia, Portugalia si Irlanda, economii prea mari in cadrul uniunii monetare pentru a putea fi salvate in aceasta modalitate", a afirmat Soros. El a adaugat ca supravietuirea Greciei nu rezolva problema viitorului monedei unice europene.
Mai e de ajuns Tratatul de la Maastricht?
Statele Uniunii Europene ar trebui sa se gandeasca la noi reguli bugetare si mecanisme de sanctionare a tarilor membre cu finante publice problematice, a declarat ulterior un reprezentant al Ministerului german de Finante, citat de AFP.
Presa germana evoca un plan de ajutor european de 20-25 miliarde euro pentru guvernul de la Atena, sub forma unor imprumuturi si garantii, la care Germania ar contribui cu 4-5 miliarde euro, suma proportionala cu participarea ei la capitalul Bancii Centrale Europene. Autoritatile de la Berlin insista insa ca un astfel de plan nu exista.
