Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, pregătește un contract de 816,5 milioane de euro pentru achiziția a aproximativ 400.000 de arme de asalt și pistoale prin programul SAFE, iar principalul beneficiar ar urma să fie producătorul germano-american Sig Sauer.
Potrivit documentelor obținute în exclusivitate de DeFapt.ro, pe lista armamentului figurează inclusiv două tipuri de arme semi-automate cu kit de conversie în calibrul 6,8×51 mm, muniție produsă exclusiv de Sig Sauer pentru armata americană.
Filiala din România a companiei Sig Sauer, SSI Legion SRL, este administrată de Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General. Potrivit informațiilor prezentate, generalul în rezervă are o relație apropiată cu Nicoleta Pauliuc, susținută politic de Hubert Thuma.
În toamna anului 2018, Ron Cohen a fost reținut de autoritățile germane pe aeroportul din Frankfurt, fiind suspectat că a eludat legislația germană pentru vânzarea de pistoale în Columbia. Mai multe organizații au susținut atunci că protestele pașnice din Columbia erau reprimate de poliție cu arme provenite din Germania.
O investigație a publicației Tagesspiegel a arătat că Tribunalul Regional din Kiel a stabilit, în aprilie 2019, că Sig Sauer a livrat între 2009 și 2011 un număr de 47.000 de pistoale SP 2022 de la fabrica din Eckernförde către compania-soră din SUA, SIG Sauer Inc.
Potrivit licenței de export emise de autoritatea federală competentă, armele erau destinate poliției din Statele Unite. Ulterior, 38.000 dintre aceste pistoale au fost exportate din SUA în Columbia, către Poliția Națională columbiană.
Conform informațiilor prezentate în anchetă, exporturile fuseseră autorizate exclusiv pentru Statele Unite. Instanța a considerat că transferul ulterior către Columbia a încălcat condițiile prevăzute în licența de export emisă de autoritățile germane.
În urma litigiilor, holdingul Lüke & Ortmeier, proprietarul Sig Sauer, a fost obligat să plătească 11,1 milioane de euro. Michael Lüke, directorul Ron Cohen și un alt manager au primit pedepse cu suspendare, verdict confirmat în 2021 de Curtea Federală de Justiție din Germania.
La 21 mai 2025, premierul interimar al României de la acea dată, Cătălin Predoiu, a primit la Palatul Victoria reprezentanții companiei Sig Sauer. Potrivit comunicatului oficial al Guvernului, discuțiile au continuat dialogul început la nivelul MAI în anul precedent, în Statele Unite.
Conform Executivului, discuțiile au vizat inițierea unor proiecte de investiții în industria românească de armament pentru creșterea capacităților de producție, modernizarea și tehnologizarea acesteia. Cătălin Predoiu declara atunci că urmărește creșterea prezenței economice americane în România prin investiții directe și proiecte de modernizare.
La câteva luni după discuțiile purtate cu reprezentanții Sig Sauer, Ministerul Apărării Naționale a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern privind programul de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” (SAI). Documentul prevedea aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice pentru derularea programului.La câteva luni după discuțiile purtate cu reprezentanții Sig Sauer, Ministerul Apărării Naționale a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern privind programul de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” (SAI). Documentul prevedea aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice pentru derularea programului.
Conform proiectului, autoritățile urmăreau achiziționarea a 240.000 de arme pentru militari, inclusiv arme de asalt calibru 5,56 mm, aruncătoare de grenade calibru 40 mm și pistoale calibru 9 mm. Actul normativ prevedea ca toate cele trei tipuri de armament să fie fabricate integral în România.
Proiectul mai menționa fabricarea parțială a mitralierei ușoare de sprijin calibru 5,56 mm, a mitralierei calibru 7,62 mm și a sistemului Sniper calibru 7,62. Contractul era urmărit de mai mulți producători internaționali de armament, printre favoriți fiind Heckler & Koch și FN Herstal.
Pe lista ofertanților se aflau și CZ Group din Cehia și Beretta din Italia. Procedura a fost abandonată după aprobarea la nivelul Uniunea Europeană a instrumentului de finanțare SAFE, prin care statele membre puteau finanța achiziții militare cu împrumuturi la o dobândă de 3%, România accesând un fond de 16,68 miliarde de euro.
La nivelul Guvernului, premierul interimar Ilie Bolojan a decis centralizarea tuturor propunerilor de achiziții la Cancelaria prim-ministrului, condusă de Mihai Jurcă. Potrivit informațiilor prezentate, acesta nu avea experiență în domeniul achizițiilor militare.
Ministerul Apărării Naționale urma să primească 439,86 milioane de euro pentru achiziția a 240.000 de arme. Programul viza dotarea militarilor cu armament conform standardelor NATO.
DeFapt.ro a relatat că Ministerul Afacerilor Interne a primit o alocare de 340,35 milioane de euro pentru achiziția de arme și muniții individuale de luptă pentru infanterie.
Pentru serviciile de informații, inclusiv Serviciul Român de Informații și Serviciul de Protecție și Pază, au fost alocate puțin peste 36 de milioane de euro pentru achiziția de armament. Criza politică de la București a influențat procedura privind achiziția de arme a MApN.
Potrivit informațiilor prezentate, ministrul Apărării, Radu Miruță, a renunțat la achiziția celor 240.000 de arme, estimată la 439,86 milioane de euro, în urma unor negocieri și tensiuni politice. La nivelul CSAT și al Cancelariei prim-ministrului s-a decis ca MAI, condus de Cătălin Predoiu, să devină unitate centrală de achiziții pentru program.
În noua formulă, MAI urmează să organizeze procedura de achiziție pentru MAI, MApN, SRI și SPP, pentru un total de 395.612 arme în valoare de 816,5 milioane de euro. Într-o conferință de presă, Radu Miruță a declarat că proiectul se află sub autoritatea MAI și că armele ar urma să fie produse la fabrica de arme din Cugir, iar muniția asociată contractului la fabrica din Sadu.
