Deoarece compania de autostrăzi refuză executarea unor decizii judecătoreşti, o finanţare de 185 milioane de euro ar putea fi pierdută.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ar putea pierde o finanţare de 185 de milioane de euro acordată de Banca Europeană de Investiţii (BEI) în vederea construirii autostrăzii Cernavodă-Constanţa, care ar trebui să fie gata în mai 2011. Termenul iniţial era 2010, iar fostul ministru al Transporturilor Ludovic Orban se lăuda în 2007, la selecţia constructorilor, că va fi gata chiar în 2009. Cauza pentru care BEI îşi va retrage banii, lăsând ca lucrările să fie finanţate integral de la bugetul de stat (unde nu prea sunt bani), este că CNADNR nu a selectat un consultant care să urmărească lucrările, deşi acestea au început anul trecut. Pentru orice proiect BEI se pune condiţia selecţiei unui consultant care să verifice proiectul tehnic, plăţile către constructori şi calitatea lucrărilor. În cazul de faţă, condiţia figura în acordul de împrumut semnat de Finanţe cu BEI în decembrie 2005.
Licitaţia pentru selecţia consultantului a fost câştigată în vara anului trecut de către firma Consitrans. Preţul cerut de aceasta a fost cu aproximativ un milion de euro mai mare decât cel al firmei concurente Search Corporation, care a fost descalificată deoarece CNADNR a considerat că tarifele din oferta acestei firme erau lipsite de realism şi atât de mici încât nu ar fi permis efectuarea consultanţei fără majorări ulterioare. Firma în cauză precizase expres în oferta sa că nu va solicita creşterea valorii contractului. O acţiune în justiţie intentată de Search Corporation împotriva CNADNR dădea dreptate acestei firme, obligând compania de stat să includă la evaluare şi oferta acestei firme.
În loc să aplice decizia Curţii de Apel şi să decidă care e câştigătorul dintre cele două firme, CNADNR se complace de câteva luni de zile în a cere precizare după precizare firmei Search, fără a începe reevaluarea dispusă de justiţie. Mai mult, CNADNR a găsit şi o găselniţă. În martie, compania a iniţiat o licitaţie pentru selecţia unui aşa-zis asistent tehnic al proiectului care ar „îmbunătăţi capacitatea instituţională a CNADNR (după cum se arată într-un răspuns al companiei)”, dar care în realitate ar prelua sarcinile consultantului neselectat. O decizie a Curţii de Apel Bucureşti emisă luna trecută, în urma unei plângeri depuse de Search Corporation, anulează şi această licitaţie. Search Corporation este una dintre firmele care au beneficiat de contracte avantajoase de consultanţă, elaborare şi reactualizare a unor studii de fezabilitate în mandatul fostului ministru Ludovic Orban (valoarea totală a contractelor fiind de 15 milioane euro în 2008), nefiind şi în graţiile actualei conduceri a Ministerului Transporturilor.
Verificări după ureche
Care sunt riscurile absenţei unui consultant de calitate într-un proiect de infrastructură în valoare de sute de milioane de euro? Ce se întâmplă dacă verificarea unor lucrări de o asemenea complexitate pică în sarcina câtorva ingineri de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa (DRDP Constanţa) în loc ca acestea să fie verificate de specialişti cu o experienţă de peste zece ani, fiecare dintre ei, în lucrări de poduri, management de costuri, de proiect etc.? O spune chiar un oficial BEI. „Riscurile sunt cele ale unui control şi management insuficiente ale proiectului, traduse în întârzieri, creşteri de costuri şi probleme de calitate. Soluţia curentă în care DRDP Constanţa asigură supervizarea lucrărilor este doar o măsură temporară”, spune Dusan Ondrejcka, oficial al băncii. Potrivit acestuia, absenţa consultantului este o încălcare a acordului de finanţare. „Asigurarea serviciilor de consultanţă corespunzătoare este o cerinţă a accesării fondurilor BEI”, spune el. Neaplicarea deciziei judecătoreşti, care ar urgenta selecţia consultantului, a fost motivată ieri de către CNADNR prin faptul că, până la acest moment, deci la opt luni după pronunţarea ei, compania nu a primit pe căi oficiale sentinţa Curţii de Apel Bucureşti.
