Asociaţia Română a Băncilor (ARB) îşi exprimă îngrijorarea faţă de modul în care a fost prezentată opiniei publice evoluţia anchetei efectuate de DIICOT privind fraudele bancare.
Asociaţia bancherilor consideră că aprecieri precum „caracatiţa bancară” sunt forţate şi extrem de periculoase şi nu ar trebui formulate decât în baza unor probe indiscutabile, arată un comunicat al ARB. Asociaţia băncilor, în calitate de asociaţie profesională a comunităţii bancare din România, subliniază că au fost făcute afirmaţii surprinzătoare cu caracter de certitudine la adresa unor reprezentanţi ai comunităţii bancare, în absenţa unei decizii a instanţei.
„Facem apel la tratarea subiectului cu menţionarea aspectului referitor la prezumţia de nevinovăţie, la discernământ şi responsabilitate, având în vedere că orice fel de exagerare poate avea impact negativ asupra sistemului bancar românesc, cu ecouri semnificative în economia ţării.
„Conform comunicatului de presă al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ancheta este în derulare, factorii implicaţi beneficiind de prezumţia de nevinovăţie”, subliniază ARB.
O mică parte din piaţă a fost afectată. În nici un caz 80%
ARB a reacţionat în urma apariţiei unor formulări care fac referire la „destructurarea unui grup infracţional organizaţia specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălarea banilor” şi a unor acuzaţii, pe care le consideră nefondate, privind „virusarea sistemului bancar în proporţie de 80%”. Asociaţia bancherilor arată că o companie obţine un credit bancar pe baza unui dosar de credit complex, care cuprinde documente referitoare la situaţia legală şi financiară a firmei respective, afacerile derulate de aceasta, proiectul care va fi finanţat şi contractele comerciale. „Analizele de credit au la bază aceste documente emise sau confirmate de companie, de instituţii şi persoane autorizate. Băncile depun toate diligenţele, potrivit normelor şi regulamentelor în vigoare, să reconfirme autenticitatea şi veridicitatea documentelor şi informaţiilor respective. În cazul în care aceste documente sunt false ori falsificate sau conţin informaţii şi afirmaţii false, răspunderea revine instituţiilor şi persoanelor care le-au emis, le-au confirmat ori le-au falsificat”, explică ARB.
Semnalele de depistare a potenţialelor fraude au fost lansate din interiorul comunităţii bancare. Reprezentanţii băncilor au furnizat informaţiile necesare soluţionării anchetei. Comunitatea bancară menţine transparenţa şi sprijinul necondiţionat pentru finalizarea anchetei, fiind direct interesată în clarificarea cât mai rapidă a acestui caz, ce nu reprezintă în sine o dimensiune care să îngrijoreze clienţii băncilor, deopotrivă deponenţi şi beneficiari de credite, subliniază ARB. ‚Referitor la acuzaţiile nefondate privind „virusarea sistemului bancar în proporţie de 80%”, menţionăm că orice raportare la indicatorii sistemului bancar prezintă un impact de 0,28% după numărul de sucursale din totalul de 5.688 unităţi bancare, la finele lunii iunie 2012, şi de 0,043% după ponderea creditelor potenţial afectate, din total credit neguvernamental, care se cifra, în luna septembrie 2012, la 51 miliarde de euro (valoarea totală a prejudiciului potenţial cauzat este estimată la suma de 22 milioane de euro, potrivit DIICOT)’, relevă ARB.
Fenomen exterior sistemului bancar
Indiciile făcute publice, până în acest moment, conduc mai degrabă la predominanta unui fenomen exterior sistemului bancar.
Prin urmare, calificări precum „caracatiţa bancară” sunt forţate şi extrem de periculoase şi nu ar trebui formulate decât în baza unor probe indiscutabile, printr-o documentare riguroasă.
Potrivit reglementărilor actuale, creditele neperformante se provizionează de către bănci pe seama rezultatelor financiare proprii.
Comunitatea bancară reafirmă implicarea sa în susţinerea prin credite a economiei naţionale şi a milioane de cetăţeni şi îşi exprimă încrederea într-o abordare echilibrată şi documentată a cazului, arată asociaţia bancherilor.
Guvernatorul neagă cifrele DIICOT
E o eroare cifra de 80% cât spune DIICOT. Probabil e vorba de 0,8%. Supravegherea bancară îşi face datoria. Supravegherea nu se ocupă de acordarea de credite, ci se asigura că acele credite neperformante să fie provizionată.
O funcţie a supravegherii este să se asigure că băncile au unităţi anti-fraudă şi că ele funcţionează. Şi au! Supravegherea nu dă credite şi nu supraveghează bucată cu bucată fiecare împrumut. Revenim la sistemul mono-bancar dacă visam aşa ceva şi o să acorde credite numai BNR”, a explicat vineri Guvernatorul BNR Mugur Isărescu în cadrul unui briefing de presa. “Nu e vorba de o caracatiţă a bancherilor. Cele 3 bănci au vreo 2.000 de unităţi bancare, dacă nu mai mult. Deci 16 unitaţi din 2.000”, a mai spus Isărescu.
Ce s-a întâmplat
Potrivit procurorilor DIICOT,în perioada 2010 – 2012, Stan Mihai şi Daniel Ruse, doi interlopi care se prezentau la bănci drept importanţi oameni de afaceri au constituit un grup infracţional organizat specilizat în înşelăciuni şi spălare de bani. “Grupul a reuşit să-şi creeze un cerc relaţional extrem de important, cerc din care fac parte funcţionari cu rang înalt din cadrul Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii, Senatul României, AVAS, Fondului de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, ANAF şi alte structuri ale stastului român”, se arată în referatul cu propunere de arestare a mai multor învinuiţi din dosar. “Din acelaşi cerc relaţional fac parte persoane care ocupă funcţii de conducere la nivelul sucursalelor sau ale structurii centrale din majoritatea băncilor comerciale care funcţionează pe teritoriul României”, se mai arată în document. Procurorii DIICOT au reţinut 33 de persoane, printre care liderul grupării, Daniel Ruse, şi vicepreşedintele BRD, Claudiu Cercel, iar Aurel Şaramet va fi cercetat în libertate în dosarul bancherilor acuzaţi de înşelăciune şi spălare de bani, în care prejudiciul a fost estimat la 22 milioane de euro. Totul a pornit de la un denunţ împotriva lui Stan Mihai prin care se arată că acesta coordonează o grupare specializată în obţinerea de credite în numele unor persoane juridice folosindu-se acte falsificate, fiind sprijinit în această activitate de Dragoş Diaconescu, fost angajat al Securităţii, care îi asigura legături cu persoane ce deţin funcţii de conducere în unităţile bancare.
