Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) are incheiate contracte de prestari servicii cu Senatul, Camera Deputatilor, Administratia Prezidentiala, Guvernul Romaniei si Curtea Constitutionala, prin care se obliga sa administreze vilele, casele de vacanta si hotelurile folosite de cele cinci institutii in scop de reprezentare si protocol.
RA-APPS suporta toate cheltuielile pentru intretinerea acestor vile de protocol, pe care apoi le recupereaza de la beneficiari, pe baza de contract. Nota de plata se imparte la cele cinci institutii beneficiare. In situatia in care cei cinci beneficiari nu deconteaza toate cheltuielile, atunci diferenta dintre sumele efectiv cheltuite si cele decontate de cei cinci beneficiari se suporta de catre regie din veniturile proprii. Pentru excedentul de cheltuieli inregistrate de cele cinci institutii, RA-APPS i s-a acordat prin ordonanta de urgenta deductibilitatea la calculul profitului impozabil. Daca protocolul nu ar mai exista, cheltuielile ar fi nedeductibile, fapt ce ar afecta profitul companiei. Problema este ca un astfel de tratament este un ajutor de stat. RA-APPS este o companie a statului, iar bugetul ei de venituri si cheltuieli este aprobat de Ministerul Finantelor.
Presedintele Comisiei de buget-finante, Mihai Tanasescu, a ridicat problema de fond ca un astfel de tratament acordat unei companii a statului, intr-un anumit fel si cu o anumita motivatie, nu este un tratament legal vizavi de toate celelalte companii. Deputatul Mihai Tanasescu a solicitat reprezentantului Finantelor la lucrarile comisiei, careia i s-a cerut sa aprobe modificarea prin ordonanta de urgenta a unui articol din Codul fiscal in vigoare, sa tina seama de faptul ca RA-APPS beneficiaza de un tratament preferential: “Mai e putin pana in 2007 si, daca veti iesi in Codul fiscal din 2007 cu un asemenea articol, nu stiu daca el va fi corect sau nu, din punctul de vedere al administratiei europene. Propun sa verificati inainte sa fundamentati noul Cod fiscal, daca acest lucru mai poate sau nu mai poate fi cuprins intr-un act normativ”.
Solutia ar fi ca pe urmatorii ani sa se fundamenteze foarte bine de la bun inceput bilantul institutiilor in cauza pentru buget, pentru a-si anticipa cheltuielile necesare de intretinere si gestionare a bazei de protocol pe care o au la dispozitie.
Reprezentantul Finantelor nu numai ca a admis observatia din comisie, dar a sugerat ca, in plus, ar mai fi nevoie si de lamurirea din punct de vedere juridic a patrimoniului acestor institutii – o problema sensibila. Consiliul Concurentei nu a fost solicitat sa se sesizeze pe acest act normativ.
