Guvernul se laudă cu excedentul bugetar obţinut în lunile ianuarie-februarie, însă nu spune că acesta a fost obţinut şi prin amputarea cheltuielilor făcute pentru drumuri şi şosele. În primele două luni au rămas necheltuiţi aproape 40 de milioane euro.
Ca în nici un an după începutul crizei economice Compania Naţíonală de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu a cheltuit în primele două luni nu mai puţin de 159 de milioane lei, cheltuielile făcute fiind de 158 milioane lei faţă de venituri obţinute de 344 milioane lei (subvenţii de la stat, roviniete şi taxe – vezi tabel).
Spiritul de economie manifestat de Guvern în condiţiile în care avem unele din cele mai proaste şosele din UE are o singură explicaţie. Banii rămaşi necheltuiţi vor demonstra că există resursele necesare diminuării TVA, subiect de controversă între Guvern şi FMI. “După trei luni, aveam prevăzut un deficit în jur de 6 miliarde lei şi, în loc să fim pe deficit, suntem pe plus cu peste 1,5 miliarde lei”, spunea luna trecută Victor Ponta.
În pofida banilor lăsaţi necheltuiţi, Guvernul susţine că în România se fac autostrăzi. Mai mult, Victor Ponta este mulţumit.
“România are peste 600 de km de autostradă. Peste 300 au fost inaugurați de acest guvern (…) Sunt 300 de km terminați, sunt încă 250 contractați și în lucru”, spunea zilele trecute premierul. Aşa să fie? Lucrurile stau cam aşa. Lungimea însumată a proiectelor de autostradă cu licitaţii demarate în guvernările anterioare şi continuate în prezent este de 106 kilometri (A1 Timișoara – Lugoj, lot 2 – 25,6 km, A1 Lugoj – Deva, loturile 2,3,4 – 72 km şi A3 Gilău (Cluj vest) – Nădăşelu – 8,7 km) şi 122 de kilometri de proiecte de autostradă demarate de la zero (licitaţie şi execuţie) în actuala guvernare (A10 Sebeş – Turda – 70 km şi A3 Câmpia Turzii – Târgu Mureş – 52 km – contracte semnate pentru 4 din cele 5 loturi). Lucrările merg însă foarte greu, spun specialiştii. “Merg cu dificultate căci în Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale luarea unei decizii durează câte o săptămână, toate licitaţiile ajung la Autoritatea de Achiziţii şi Curtea de Apel, trebuie câte zece semnături, inclusiv de la departamentul de marketing şi există o fugă de responsabilitate căci nu ştiu ce să facă”, spune patronul unei firme ce are contracte în domeniu. Potrivit lui, în ultimii ani s-a reziliat mai mult decât s-a semnat.
Confundaţi cu blocaje, mai multe firme importante de proiectare consultanţă au fost nevoite să dea oameni afară şi să taie lefurile celor rămaşi. Salariile de invidiat de 2.000-3.000 de euro la nivelul unui inginer de drumuri experimentat au dispărut. O importantă firmă din domeniu a tăiat în ultimii trei ani salariile în două tranşe, fiecare de 25%, iar o altă companie importantă a amputat şi ea salariile cu 30%, tot în două tranşe în ultimii patru ani. IPTANA, cea mai veche firmă de proiectare şi consultanţă în transporturi este “aproape în insolvenţă”, spun mai mulţi ingineri din domeniu.
Anul 2013, începutul sfârşitului
Datele par a fi confirmate de concluziile unui studiu făcut public ieri de firma de consultanţă de risc Coface. Studiul “Analiză sectorială: lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor”, arată o degradare serioasă a acestui sector în 2013, primul an plin al guvernării Ponta. Potrivit studiului Coface, în 2013 cifra de afaceri în sector a fost de 11,76 miliarde lei, în scădere cu 22% faţă de 2012 (15,12 miliarde lei).
Un sfert din companiile din domeniu analizate (1.829 companii) nu au avut activitate şi doar 282 de firme au avut o cifră de afaceri de peste un milion de euro.
“Observăm ca 48% din companiile care activează în acest sector au raportat o deteriorare a rezultatului net pe parcursul anului 2013 comparativ cu anul anterior, aproape 30% din acestea trecând din profit în pierdere”, afirmă Coface.
