O profesoara de matematica din China a ajuns sa administreze cea mai mare investitie chineza din Romania, dupa ce a predat aceasta materie timp de opt ani in provincia Qing Dao. Yang Xi are 42 de ani si a plecat din tara natala in 1996, impreuna cu sotul ei, Niu Guanghui, pentru a demara o afacere in Romania. Au ales Petrosaniul, unde au pus in 1999 bazele unei fabricii de biciciclete.
Locatia a fost aleasa in acest oras din doua motive. Unul dintre acestea a fost somajul din Valea Jiului, care ii garanta disponibilitatea din partea pietei muncii, iar al doilea faptul ca in acea perioada Valea Jiului beneficia de statutul de zona defavorizata. Dupa zece ani Yang Xi a reusit sa inaugureze la Deva o a doua fabrica de biciclete, cea mai mare din sud-estul Europei.
Chinezoaica sustine ca ii place mult in orasul de la poalele Cetatii si se gandeste sa obtina cetatenia romana. Pentru simplul fapt ca simte ca jumatate din ea a devenit roman.
Bicicletele politistilor, fabricate la Petrosani
Fabrica de la Petrosani a fost infiintata in 1999 si are capital integral chinez. La data infiintarii in unitate lucrau circa 40 de persoane, capacitatea de productie fiind de cateva sute de biciclete pe an. In urma cu doi ani a reusit sa obtina un contract pentru fabricarea a trei mii de astfel de vehicule pe doua roti pentru angajatii Ministerului de Interne. Bicicletele au intrat ulterior in dotarea politistilor, care isi desfasoara activitatea in orase mici, in comune sau la sate. Ele au un design specific, avand inscriptionate pe cadrul metalic de sustinere emblema “POLITIA”.
Acum fabrica si-a mutat sediul central la Deva, iar la Petrosani mai functioneaza doar o sectie de productie de jante. Aproximativ 25 la suta din productia anuala a companiei se indreapta spre export, in principal catre tarile din Uniunea Europeana. Firma are deja contracte incheiate pentru export cu Germania, Italia, Ungaria, Moldova sau Albania.
Birocratia alunga investitorii straini
“Primul contact cu Romania a fost deprimant, isi incepe povestea Yang Xi. Nu reuseam sa inteleg modul de gandire al romanilor, mancarea mi se parea groaznica, iar birocratia ma extenua. Nu mai vorbesc de faptul ca legislatia in domeniul economic se schimba de la o luna la alta. Iar acest lucru sperie orice investitor. In China toate problemele se rezolva la primarie. O alta deosebire dintre popoarele noastre este aceea ca noi punem munca pe primul plan, uneori sta situata chiar inaintea familiei”, afirma Yang Xi.
Cat despre mancare, chinezoaica sustine ca in Romania oamenii se hranesc foarte “greu”. In sensul ca aici se mananca foarte multe alimente bogate in grasimi. Astfel, la inceput, pentru ca nu a reusit sa se obisnuiasca cu mancarea noastra, prefera sa consume aproape zilnic paine cu salam si branza. “Nici astazi, spre exemplu, nu pot sa mananc sarmale. In schimb imi place foarte mult ciorba de burta”, povesteste Yang Xi.
Diferentele dintre cele doua tari
Fiul lui Yang Xi are 17 ani si a ajuns in Romania de patru ani, timp in care s-a obisnuit cu viata de aici. “In China o familie are dreptul la un copil. Cine isi doreste inca un copil trebuie sa plateasca o taxa a carei valoare este cuprinsa intre 2.000 si 20.000 de euro. Banii sunt platiti in functie de zona din care provine familia. O familie saraca plateste mai putin, in timp ce una instarita scoate din buzunare mult mai multi bani. Si asta deoarece Guvernul considera ca o familie care are mai mult de un copil va avea probleme in a-i asigura cele necesare vietii. Iar acesti bani vor fi folositi de Guvern in procesul educational al copilului. Si eu sunt de acord cu acest lucru. Un copil inseamna foarte multa responsabilitate din partea parintilor”, sustine Yang Xi.
In ceea ce priveste diferentele economice dintre cele doua tari, chinezoaica a spus ca inainte de 1989 Romania era inaintea Chinei. “In tara mea este mult mai simplu sa demarezi o afacere decat aici. Si asta din cauza ca exista prea multa birocratie. O alta problema existenta in Romania este cea a pretului alimentelor. Acestea sunt foarte scumpe, ceea ce face ca salariul minim al unui angajat sa nu-i ajunga pentru asigurarea hranei zilnice. De aceea grija pentru hrana familiei si neputinta de a rezolva aceasta problema se rasfrange asupra activitatii la locul de munca. Un chinez, dintr-un salariu minim, de 300 de dolari, are nevoie de numai 10 la suta pentru a-si asigura mancarea pentru o luna, in timp ce un roman, cu un salariu minim de 330 RON, nu vreau sa ma gandesc cum supravietuieste pana la salariul urmator”, spune Yang Xi.
