Guvernatorul BNR Mugur Isărescu apreciază că în condiţiile unei reguli fiscale stricte care să limiteze deficitul structural la 0,5% din PIB se vor construi mai multe autostrăzi decât în anii în care deficitul a fost de 10% din PIB, dar banii erau risipiţi pe alte cheltuieli decât investiţii, potrivit Mediafax.
“Cred că nici n-am înţeles bine noi românii cam cum va funcţiona regula asta. Ne certăm în continuare pe alte drăcii, că de ce 3%, că trebuie să facem autostrăzi… O să vedeţi că se vor face autostrăzi cu deficit structural de 0,5% mai mult decât s-au făcut cu deficite structurale de 10% din PIB, pentru că acelea s-au dus în altă parte, nu în investiţii”, a spus Isărescu.
El a arătat că deficitele structurale sunt o oglindă mai bună a cheltuielilor statului, dar a atras atenţia că vor fi foarte multe discuţii pe marginea acestui indicator, mult mai greu de calculat şi definit neunitar de economişti.
“Într-o perioadă de recesiune 0,5% poate să însemne 3% deficit bugetar, deci te lasă să te duci. Într-o perioadă de creştere economică, mai ales una de supraîncălzire, deficitul structural de 0,5% poate să însemne surplus bugetar”, a atras atenţia Isărescu.
El a arătat că în toate rapoartele şi dezbaterile de la nivelul UE se vorbeşte în ultimul timp exclusiv de creşterea economică sustenabilă, termen suprauzitat de banca centrală în ultimii ani, ceea ce sugerează că economiile europene se dezic de “focurile de paie, mai ales cele electorale”, adică de creşterea economică exclusiv pe bază de consum, care asigură un avânt temporar, de un an, un an şi jumătate.
“Creşterea economică bazată pe export nu prea e electorală, înseamnă muncă, înseamnă performanţă, trebuie să mai şi încasezi, se pierd alegerile pe creştere economică bazată pe exporturi. În anul 2000 s-au pierdut alegerile cu brio pe creştere economică bazată pe exporturi”, a adăugat guvernatorul BNR.
Şefii de stat sau de guvern din UE au convenit joi şi vineri, la Bruxelles, o serie de măsuri care vizează consolidarea guvernanţei fiscale şi coordonarea politicilor economice pe termen lung, respectiv întărirea mecanismelor de urgenţă ale zonei euro şi finanţarea FMI cu 200 miliarde euro pentru a încerca să abordeze tensiunile imediate cauzate de criză.
