22.8 C
București
marți, 16 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoConsiliul JAI n-a discutat despre extinderea spațiului de liberă circulație. România primește...

Consiliul JAI n-a discutat despre extinderea spațiului de liberă circulație. România primește bani de la UE pentru întărirea frontierelor dar nu intră în Schengen

Prima zi a reuniunii JAI din 4 – 5 martie 2024 nu a avut nicio temă despre primirea deplină a României sau a Bulgariei în Spațiul Schengen, dar Comisia Europeană a anunțat că alocă 85 de milioane de euro pentru a întări granițele externe ale UE, mai precis cele ale României și Bulgariei.

Consiliul JAI (Justiție – Afaceri Interne) are prima reuniune oficială a anului 2024 în perioada 4 – 5 martie 2024 iar prima zi, cea de 4 martie, a fost dedicată capitolului Afaceri Interne. Aici se putea discuta sau vota primirea României sau a Bulgariei în Spațiul Schengen dar aceste puncte n-au figurat pe ordinea de zi. În schimb, în ziua de 4 martie 2024, Comisia Europeană a anunțat că alocă 85 de milioane de euro pentru a îmbunătăți “capacitățile naționale de protejare a granițelor externe” ale UE, specificând că de această sumă vor beneficia România și Bulgaria.

Un nou vot pentru o extindere a Spațiului Schengen, prin integrarea completă a României și a Bulgariei, se poate lua doar în Consiliul JAI. Acest vot nu a fost prevăzut pentru reuniunea din 4 – 5 martie 2024 și nici nu se știe dacă în anul 2024 va fi organizat un asemenea vot. Ministrul Cătălin Predoiu, care a reprezentat România în prima zi a Consiliului JAI din 4 – 5 martie 2024, a subliniat, înainte de începerea ședinței, că România este gata să coopereze cu UE în ceea ce privește îmbunătățirea protecţiei frontierelor și combaterea migraţiei ilegale, precum și în ceea ce privește cooperarea poliţienească. Ministrul român de Interne a subliniat însă că integrarea României, cu frontierele aeriene și maritime, în Spațiul Schengen, care intră în vigoare la 31 martie 2024, trebuie urmată de o integrare completă, deci inclusiv cu granițele terestre. “Vom lucra în această privinţă cu colegii şi prietenii noştri din Austria şi din alte state membre”, a precizat ministrul român de Interne.

Austria este una dintre cele două țări care s-au opus prin veto, în Consiliul JAI din decembrie 2022, la primirea României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Cealaltă țară care în decembrie 2022 s-a opus a fost Olanda, dar ulterior, pe parcursul anului 2023, cel puțin conform unor declarații politice, Olanda și-ar fi schimbat poziția și nu s-ar mai opune nici primirii României, nici a Bulgariei, în spațiul de liberă circulație. Cel mai recent, în februarie 2024, o asemenea declarație a făcut premierul Mark Rutte.

Întrucât în Consiliul JAI deciziile se iau prin consens, nu este în interesul României să insiste pentru organizarea unui nou vot în Consiliul JAI, înainte să fie sigură că niciuna dintre țările care votează (de exemplu Austria) nu-și va folosi dreptul de veto.

Drept condiție preliminară, înainte să promită că ar accepta România și Bulgaria în Schengen, Austria a formulat, în decembrie 2023, o serie de cereri, una dintre ele fiind returnarea migranților ilegali ajunși în Austria în țara prin care au intrat în UE, conform Acordului de la Dublin. România a răspuns că aceste cereri ale Austriei nu sunt o problemă, întrucât România deja le îndeplinește. “În ceea ce priveşte Acordul de la Dublin, avem o rată de succes de aproximativ 80 la sută. România este în top trei ţări din UE care aplică corect Acordul de la Dublin”, a subliniat ministrul Cătălin Predoiu. “Am redus migraţia ilegală cu aproximativ 92 la sută. Avem frontiere, de exemplu cu Serbia, unde am pus în aplicare un proiect pilot, având ca rezultat reducerea migraţiei ilegale spre zero. Anul trecut, au fost înregistrate aproximativ 40 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Vom continua acest proiect pilot”, a promis ministrul român de Interne.

În schimb, oficialii de la Sofia au răspuns că Bulgaria îndeplinește deja toate criteriile pentru a fi primită în Spațiul Schengen și, drept urmare, resping orice condiții suplimentare care ar fi formulate de Austria.

Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson (Suedia), a anunțat, la 4 martie 2024, că a semnat un acord cu ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, prin care se trece la un cadru de cooperare (Cooperation Framework) în ceea ce privește gestionarea granițelor externe ale UE și a migrației ilegale. Acordul se referă și la returnarea (expulzarea) migranților ilegali.

“Un pas important cu ministrul Cătălin Predoiu MAI România pe măsură ce marcăm consolidarea cooperării UE – România în domeniul managementului frontierelor și migrației. După un program pilot de succes, trecem la Cadrul de Cooperare. Acest lucru va ajuta la migrație, cooperarea polițienească și returnări”

Ylva Johansson,

Comisar european pentru Afaceri Interne

Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat, la 4 martie 2024, înainte să participe la reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles, că, în materie de migraţie și de protecţie a frontierelor, România este un foarte bun exemplu pentru țările UE şi este pregătită să contribuie, prin expertiza ei, la consolidarea întregii Uniuni Europene şi, de asemenea, a Spaţiului Schengen.

“Vom consolida Spaţiul Schengen şi nu este deloc corect să avem în continuare doar o integrare parţială în spaţiul Schengen. Este adevărat că în decembrie anul trecut am făcut un pas important, intrând în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, dar cred că acest progres ar trebui să fie urmat de un alt pas în acest an”

Cătălin Predoiu,

Ministrul Afacerilor Interne

Conform deciziei din decembrie 2023, România și Bulgaria intră în Schengen cu granițele aeriene și maritime de la 31 martie 2024 dar nu există un termen pentru integrarea granițelor terestre.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Tesla se restructurează: mai mult de 10% din angajații companiei la nivel global vor fi puși pe liber

Tesla va concedia peste 10% din cei 140,473 de angajaţi ai companiei la nivel global, potrivit unei note interne redactată de Elon Musk, scrie...

TOP 5 abilităţi esenţiale care te vor propulsa în carieră

Indiferent de traseul pe care-l alegi în carieră, vei avea nevoie de mai mult decât cunoştinţe specifice pentru a avansa. Soft skills sau abilităţile...

Ajutorul promis Israelului, dar și Ucrainei ar putea fi votat în Congresul SUA

În timpul unei convorbiri telefonice de duminică între președintele Joe Biden și liderii Congresului, a existat un „acord” privind ajutorul rapid atât Israelului, cât...
Ultima oră
Pe aceeași temă