O linie feroviară de mare viteză între centrul oraşului Stuttgart şi aeroport, o alta care să să conecteze metropola germană de oraşul Ulm (timpul de călătorie va fi redus la 28 de minute) şi tranformarea staţiei terminale într-una de tranzit, subterană – acestea sunt principalele obiective ale unui proiect în valoare de 4 miliarde de euro, proiect dorit de germani în ciuda crizei care ameninţă Europa.
Proiectul „Stuttgart 21” a fost conceput în 1988, lucrările la el fiind demarate abia în 2010, în ciuda faptului că a fost contestat de mai mulţi politicieni, dar şi de mii de locuitori ai oraşului german. Realizarea proiectului este foarte importantă pentru completarea unei linii de mare viteză ce ar avea ca punct final coasta Mării Negre, mai precis oraşul Constanţa.
Linia dintre Ulm şi Stuttgart este parte dintr-un proiect european complex – o linie de mare viteză care ar urma să traverseze europa de la nord-vest la sud-est, pe ruta Paris – Viena – Budapesta – (Timisoara) – Bucureşti – Constanţa.
În noiembrie 2007 Ungaria şi România au căzut de acord să construiască o linie de mare viteză între Budapesta şi Bucureşti, ca parte componentă a proiectului construirii unui coridor european între Paris şi Constanţa.
Demolarea gării vechi, „o crimă” la adresa arhitecturii germane
Gara actuală a fost construită în anul 1927 de arhitectul german Paul Bonatz, iar în noul proiect o parte a clădirii va fi demolată, iar partea care va fi păstrată va fi încorporată în noul edificiu.
În perioada 2005 – 2009 mai multe grupuri de activişti care se opun noului proiect au făcut lobby pentru introducerea gării în Patrimoniul Cultural Mondial al UNESCO. În noiembrie 2009 UNESCO a acceptat nominalizarea, iar autorităţile au fost nevoite să oprească demararea construcţiei. Însă, nominalizarea nu s-a concretizat.
De ce mai este contestat proiectul
O dată cu trecerea liniilor în subteran, la suprafaţă, deasupra gării noi se va construi o arie pedestră, iar în rest câteva noi cartiere vor fi create.
Unii au contestat valoarea prea mare a proiectului versus utilitatea sa. Iniţial proiectul costa aproape 5 miliarde de euro, ajungându-se astăzi la 4,1 miliarde.
Alţii au atacat decizia de a transforma gara dintr-una terminala – cu 17 linii – într-una doar de tranzit – cu 8 linii, precum şi dorinţa autorităţilor de „a scufunda” noua gară sub pământ. Micşorarea numărului de linii ar putea duce la congestii în traficul de pasageri cred unii dintre oponenţii noului proiect.
Susţinătorii explică însă, că transformarea gării într-un de tranzit va duce la micşorarea timpului de staţionare a trenurilor care vin şi pleacă mai departe. În momentul de faţă, garniturile de tren care nu au ca destinaţie finală Stuttgart staţionează între 15 şi 30 de minute timp necesar pentru schimbarea locomotivei – cu excepţia trenurilor compacte de mare viteză – dintr-un capăt într-altul.
Ecologiştii au făcut mai multe lanţuri umane în jurul spaţiilor verzi din jurul gării actuale – noul proiect presupune tăierea a peste 300 de copaci.
Referendum pentru cheltuirea banilor publici
În cele din urmă autorităţile locale au decis să demareze lucrările la noul proiect, şi la un an după aceasta au organizat şi un referendum prin care populaţia trebuia să spună dacă este sau nu de acord cu noul proiect.
Duminică, pe 27 noiembrie, 48% dintre cetăţenii cu drept de vot ai metropolei germane au mers la urne, 59% dintre aceştia votând în favoarea proiectului, lucru care permite continuarea lucrărilor.
