12.4 C
București
duminică, 5 mai 2024
AcasăInvestigații România LiberăFirmele insolvente au dat găuri de miliarde în bilanţul băncilor

Firmele insolvente au dat găuri de miliarde în bilanţul băncilor

Băncile au pierdut 5,2 miliarde lei din cauza creditelor acordate companiilor care au intrat în insolvenţă în primele nouă luni din 2013, arată un studiu al Coface România.

Pierderile asumate de sectorul privat şi de cel de stat în urma intrării în procedura insolvenţei a mii de firme se vor situa la 7,8 miliarde lei, respectiv 60% din total, arată un studiu al Coface. În primele nouă luni din 2013 au intrat în insolvenţă 18.321 de companii, iar datoriile cumulate, neacoperite de valoarea contabilă a activelor, sunt de 13 miliarde lei, comparativ cu 8,5 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Constantin Coman, country manager Coface România.

„Aproximativ 40% (5,2 miliarde lei) vor fi pierderi în bilanţurile băncilor creditoare, determinând deja creşterea ratei creditelor neperformante pe segmentul companiilor cu 4,5 puncte procentuale“, a precizat Coman.

Insolvenţele companiilor din primele nouă luni au condus la pierderea a 77.000 locuri de muncă, mai puţin cu 1,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2012 şi cu 53% mai mult faţă de 2011.

Circa 60% din locurile de muncă pierdute sunt concentrate în cinci sectoare – fabricarea produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, construcţii, fabricarea produselor chimice, industria metalurgică, alte activităţi de servicii personale.

Peste 400 de firme dispar în fiecare zi

Întreruperea activităţii a 111.000 de firme în primele nouă luni, cu afaceri totale anul trecut de 43,5 miliarde lei, a avut un efect de anulare a activităţii noi generate de înfiinţarea a circa 90.000 de companii în ultimii doi ani, iar economia românească nu se regenerează, potrivit Coface. Companiile care şi-au întrerupt activitatea în acest an aveau o vechime în economie de circa zece ani, iar anul trecut cumulau circa 246.700 de angajaţi, mai mult cu 10% decât aveau firmele nou înfiinţate în anii 2011 şi 2012, în total, potrivit datelor Coface.

“Anul 2013 a avut un efect de anulare a unei activităţi noi de doi ani, ceea ce este foarte îngrijorător pentru că economia românească nu se regenerează”, a declarat marţi directorul general al Coface, Constantin Coman, într-o conferinţă de presă.

Datorii imense

Companiile care şi-au întrerupt activitatea au cumulat datorii totale de 121 miliarde lei, cu active imobilizate de 43 miliarde lei. Din totalul acestora, 52% au fost radiate, 17% au intrat în insolvenţă, 16% au fost dizolvate, iar 15% suspendate.

Numărul firmelor intrate în insolvenţă în primele nouă luni a ajuns la 18.321, în scădere cu 3,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă ritmul de deschidere a procedurii de insolvenţă s-a accelerat în trimestrul al treilea, având în vedere că la finele lunii iunie decalajul era de 10%. Pentru întregul an, estimăm că se va ajunge la circa 25.000 de firme intrate în insolvenţă, păstrându-se o reducere de 3-3,5% faţă de anul trecut. Cel mai îngrijorător este faptul că în anul 2013 se va înregistra un număr record al insolvenţelor în rândul companiilor medii şi mari”, a spus Coman.Firmele insolvente în perioada ianuarie-septembrie au cumulat datorii neacoperite prin valoarea contabilă a activelor de 13 miliarde lei, în urcare cu 52% faţă de perioada similară a anului trecut, când se situau la 8,5 miliarde lei. Din totalul datoriilor, circa 40% (5,2 miliarde lei) vor fi pierderi în bilanţurile băncilor creditoare, nivel similar celui din perioada corespunzătoare din 2012, determinând creşterea creditelor neperformante pe segmentul corporate cu 4,5 puncte procentuale. Restul de 60% reprezintă pierderi asumate de sectorul privat şi de stat, iar efectul negativ se propagă pe lanţul furnizor-client.

Peste 70.000 de locuri de muncă pierdute

Din punct de vedere social, insolvenţele au generat pierderea a 77.000 de locuri de muncă, cu 1,8% mai puţin decât în ianuarie-septembrie 2012, dar cu 53% mai mult decât în 2011. Sectoarele unde s-au concentrat 60% din locurile de muncă pierdute vizează fabricarea produselor textile, construcţii, fabricarea substanţelor chimice, alte activităţi de servicii personale şi industria metalurgică. “La nouă luni lucrurile se agravează faţă de şase luni. Dacă în 2012 companiile care au intrat în insolvenţă cu cifră de afaceri de 1,5-5 milioane de euro erau în număr de 259, în 2013 au fost 382 de firme. Credem că este o deteriorare mai mare a mediului de business în România, companiile nu mai pot face faţă după cinci ani de criză profundă, trebuie să lupte mult mai mult decât o companie acum doi-trei ani pentru a rezista în faţa mediului de business românesc”, a afirmat Coman. Pentru segmentul cu cifră de afaceri între cinci şi zece milioane de euro, numărul insolvenţelor a crescut de la 37 la 79, iar pentru cel între 10 şi 50 milioane euro, avansul a fost de la 28 la 48 de insolvenţe, ceea ce înseamnă că firmele medii şi mari nu au mai găsit resurse pentru a se finanţa sau restructura. Reprezentanţii Coface apreciază că anul 2013 reprezintă o întoarcere la anul 2009 ca dificultate. “Motivul esenţial pentru care firmele au intrat în insolvenţă nu a fost scăderea cifrei de afaceri, ci dezinvestirea (scăderea activelor), supraîndatorarea şi colectarea mai greoaie a creanţelor, iar perioada de încasare a creanţelor (DSO) a crescut de la an la an”, a explicat directorul Coface. În ultimele trei luni s-a evidenţiat o creştere “spectaculoasă” a insolvenţelor din industria textilă, la 1.000 de firme active cu afaceri de peste 10.000 de euro, ajungând pe prima poziţie în top. Din cele peste 8.000 de firme din industria textilă, circa 40% au dispărut în primele nouă luni, iar la 1.000 de firme active sunt înregistrate 107 insolvenţe în domeniul textilelor. Umătoarele domenii în top 5 sunt construcţiile, industria extractivă, hoteluri şi restaurante şi industria alimentară şi a băuturilor.

Băncile au fost lovite în plin

“Băncile comerciale din România susţin financiar în proporţie de 92% economia, iar 40% din totalul creditelor acordate se adresează sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii” spune Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

‘Ponderea finanţărilor acordate IMM se situează la aproximativ 40% din totalul creditului neguvernamental, care se ridica la 223 miliarde de lei (50 miliarde euro) la finele lunii septembrie 2013. Sectorul bancar din România finanţează preponderent economia românească, asigurând aproximativ 92% din totalul finanţărilor acordate de sistemul financiar românesc, în timp ce la nivel european procentul este de 75%’, a spus Dănescu, într-o conferinţă pe tema fondurilor europene.

Potrivit preşedintelui executiv al asociaţiei bancherilor, ARB şi Ministerul Fondurilor Europene colaborează pentru îmbunătăţirea cadrului legal de accesare şi utilizare a fondurilor europene.

‘Obiectivul este optimizarea implementării fondurilor europene alocate României în perioada 2014-2020, implicarea sistemului bancar în efectuarea plăţilor către beneficiari, cât şi în procesul de selecţie şi evaluare a proiectelor depuse pentru contractarea de finanţări europene’, a explicat preşedintele executiv al ARB.

Insolvenţe multe înseamnă stoparea creditării

„Dacă nu se rezolvă această problemă a insolvenţelor va fi greu de crescut creditarea. Temerea principală este legată de antreprenorii neserioşi care profită de lege şi vor doar să păcălească şi bănci, şi furnizori. Din acest punct de vedere România apare ca o piaţă dificilă pentru bănci, care nu se simt destul de sigure pentru a creşte creditarea“, afirmă Stefano Burani, director adjunct al Intesa Sanpaolo, cea mai mare instituţie de credit din Italia. De altfel, în mod ironic, unul dintre scopurile pentru care s-a dorit modificarea legii insolvenţei a fost tocmai evitarea procedurilor frauduloase şi sprijinirea reorganizărilor România deţinea recorduri în ceea ce priveşte insolvenţele şi restanţele către bănci ale companiilor. Acestea sunt, de altfel, şi principalele motive pentru care băncile din România practică cele mai mari dobânzi din Europa la creditele pentru companii în monedă naţională, după cum arată o prezentare a lui Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal. Costurile unui credit pentru companii în lei ajungeau la 8,76% în luna iulie a acestui an, în timp ce creditele în forinţi aveau o dobândă de 7,1%, iar cele în zloţi doar de 4,94%.

Dobânzi mari, chiar şi pentru firmele sănătoase

În zona euro, dobânda medie este la 3,81%, în timp ce ţările baltice (cu excepţia Lituaniei care a adoptat deja euro), oferă cele mai mici dobânzi la creditele pentru firme în monedă proprie. Comparabilă este situaţia din Austria, unde firmele pot lua credite la o dobândă de 2,52%, asemănătoare cu cea din Letonia şi Estonia, unde costul împrumuturilor este de 2,49%. Există însă şi un motiv serios pentru care băncile din România au dobânzi atât de mari la credite pentru firme. Este vorba despre riscul important pe care îl implică creditarea firmelor în ţara noastră. Rata insolvenţelor este, în România, de 5,67%, de cel puţin două ori mai mare decât în orice altă ţară din Europa şi de 20 de ori mai mare decât în ţări comparabile cu România cum ar fi Polonia, Bulgaria sau Cehia. Doar Ungaria mai are o rată a insolvenţelor care ar putea fi comparabilă, adică 3,84%. Cu 23.665 de firme aflate în insolvenţă la nivelul anului 2012, România conduce clasamentul şi din perspectiva cifrelor absolute. În Polonia, de exemplu, doar 877 de firme sunt insolvente. Ba mai mult, rata de recuperare a creanţelor în cazul firmelor intrate în insolvenţă este cea mai mică din regiune. „În România, o insolvenţă durează până la 3,3 ani, printre cele mai lungi perioade din regiune, iar după aceşti 3,3 ani creditorii reuşesc să recupereze doar 29,2% din creanţe, adică cel mai puţin din regiune“, spune economistul-şef al Raiffeisen România. Ca o consecinţă firească, băncile de la noi înregistrează un nivel-record al neperformanţei pe zona creditelor.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă