Cadrul legal din România permite înfiinţarea unei bănci-punte, care va prelua activele şi pasivele unei instituţii de credit ameninţate de faliment şi va asigura astfel continuarea serviciilor bancare şi plata creditorilor.
Banca Naţională a României va putea dispune transferul total sau parţial de active şi pasive către o bancă-punte, în cazul în care se constată sau este previzibilă o deteriorare semnificativă a indicatorilor prudenţiali şi de performanţă financiară a unei instituţii de credit, arată un document avizat de Guvern. Banca-punte va fi unul dintre cele trei instrumente pe care banca centrală le va putea aplica în cazul în care o instituţie de credit ameninţată de faliment va fi considerată ca având un risc sistemic, adică o eventuală cădere a instituţiei de credit va afecta semnificativ şi alte bănci.
Înainte de constituirea băncii-punte, BNR are opţiunea de a aproba preluarea de active cu asumarea de active sau introducerea Fondului de Garantare a Depozitelor în acţionariatul băncii falimentare, concomitent cu suspendarea dreptului de vot al celorlalţi acţionari.
Vânzare după doi ani
Pot fi transferate pasivele instituţiei de credit, cu excepţia capitalurilor proprii şi a împrumuturilor subordonate, precum şi activele acesteia, cu excepţia activelor de natura imobilizărilor corporale care, în opinia BNR, nu sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii băncii-punte. Banca-punte va funcţiona cu avizul BNR pe o durată de până la doi ani, cu posibilitatea prelungirii în cazul în care riscul unei ameninţări faţă de stabilitatea financiară va persista sau negocierile cu investitorul care va achiziţiona aceste active şi pasive nu vor fi încheiate în termen.
Autorizaţia băncii căreia i se preiau activele şi pasivele nu va mai fi valabilă, mandatul conducerii va înceta, adunarea generală a acţionarilor va fi suspendată, iar instituţia va intra în lichidare, atribuţiile de administrare şi conducere urmând să fie preluate de către un administrator delegat desemnat de BNR. Activele şi pasivele vor fi preluate de banca-puncte cu scopul unei vânzări ulterioare către un investitor privat, pe baza celei mai avantajoase oferte, iar sumele rezultate vor fi folosite pentru plata creditorilor, conform ordinii de stingere a creanţelor.
În ordinea de distribuire a sumelor obţinute din vânzare, prioritare vor fi însă restituirea eventualelor împrumuturi de la Guvern şi, pe poziţia următoare, refacerea resurselor schemei de garantare.
Pierderi în 2011
Sistemul bancar a înregistrat anul trecut o pierdere de aproape 430 de milioane lei (100 de milioane de euro), faţă de un rezultat negativ de 516 milioane lei în 2010, reuşind să recupereze în ultima lună din anul precedent peste 400 de milioane lei. După primele 11 luni ale anului trecut, sistemul raporta o pierdere de aproape 900 de milioane lei (peste 200 milioane euro), dar în decembrie a recuperat aproape jumătate din rezultatul negativ. Evoluţia din ultima lună a anului pare să fie în principal rezultatul diminuării provizioanelor, care au coborât cu 400 milioane de lei, de la 31 de miliarde lei la 30,6 miliarde lei.
Pe ansamblul anului trecut, provizioanele au crescut cu 7 miliarde lei.Concomitent, activele bancare nete au urcat cu 4% în numai o lună, atingând un nou vârf, de 354 miliarde lei, reprezentând aproape 65% din PIB. Băncile au continuat anul trecut o restructurare timidă a activităţii, prin disponibilizarea a 1.000 de salariaţi (1,5% din total), cea mai importantă restrângere fiind observată, însă, în decembrie, când au ieşit din sistem 350 de angajaţi, adică mai mult de o treime din reducerea anuală. O reducere mai amplă a avut loc la nivelul unităţilor teritoriale, băncile închizând în 2011 peste 2% din reţeaua teritorială, care a coborât de la 6.170 la 6.040 de agenţii şi sucursale.
