Economia a crescut după primele nouă luni cu 2,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia este pusă sub semnul întrebării de economişti, care spun că această creştere este doar aparentă, rezultată în urma raportării la o perioadă proastă. Fără contribuţia agriculturii am fi aproape de recesiune.
Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul III 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% comparativ cu trimestrul II 2013 (date ajustate sezonier), în timp ce faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, PIB a înregistrat o creştere cu 4,1% atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier. Pentru primele nouă luni din acest an PIB a crescut, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2012, cu 2,7%, atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier, afirmă Institutul Naţional de Statistică într-un comunicat de presă.
Datele sunt însă doar estimative. Varianta provizorie a evoluţiei PIB pentru trimestrul al treilea va fi anunţată la începutul lunii decembrie.
Semnele de întrebare: etalonul folosit şi efectul agriculturii
Raportarea ce indică o creştere economică s-a făcut faţă de trimestrul III din anul trecut, care a fost unul prost. Desigur, procedând astfel, trimestrul III din 2013 riscă să pară strălucit. Potrivit estimărilor Statisticii de acum un an, trimestrul III din 2012 a fost cu 0,5% din PIB mai slab decât al doilea trimestru din 2012 şi cu 0,6% mai slab decât acelaşi trimestru din 2011.
”Există un efect de bază puternic în ambele cazuri: trimestrul similar din anul precedent a fost în recesiune”, spune economistul Florin Cîţu.
În plus, o bună parte din creştere se datorează evoluţiei pozitive a agriculturii. ”Ca şi în trimestrul III din 2011 sectorul agricol are o contribuţie semnificativă. Atunci contribuţia a fost de 1,7% din 4,1%. Pentru 2013 estimez o contribuţie aproape de 3% din 4,1%. Din estimările mele, fără agricultură creşterea economică rămâne sub 0,5% pe an”. Cifra este foarte apropiată de eroarea statistică. Există riscul ca. această creştere economică estimată, să se dovedească a fi absentă.
Record de neîncredere al mediului de afaceri
Este de asemenea un fapt ciudat că acest reviriment al economiei nu este simţit de către mediul de afaceri, care ar trebui să fie cel mai bun indicator al unei eventuale ameliorări. Un studiu Eurostat dat publicităţii cu două săptămâni în urmă indica faptul că încrederea mediului de afaceri şi a populaţiei în economia României a înregistrat în octombrie cea mai mare scădere din UE, în contextul unei înrăutăţiri puternice a percepţiei privind sectorul serviciilor.
Indicele încrederii în economie a scăzut cu 2,6 puncte, de la cota de 97,4 în septembrie la 94,8 în octombrie. Pe locul al doilea la nivel european în funcţie de declinul încrederii în octombrie se situa Lituania – cu un declin de 2,4 puncte, urmată de Bulgaria şi Spania ambele cu câte 2,2 puncte. În aceeaşi lună, încrederea în zona euro urcase cu 0,9 puncte, iar în UE cu 1,1 puncte.
