Micşorarea CAS cu 5 puncte procentuale de la 1 octombrie va împinge anul viitor deficitul bugetar peste limita convenită cu UE şi va pune presiune pe sistemul de pensii, care este şi aşa şubred. Este relevant că în timp ce în Olanda fiecare pensionar este ţinut de trei angajaţi, în România o pensie este alimentată din contribuţiile vărsate de un singur angajat. Consiliul Fiscal (CF) a avizat negativ măsura.
Consiliul Fiscal a avizat negativ, la finele săptămânii trecute, reducerea CAS la angajator chiar dacă proiectul de lege privind această măsură fusese adoptat miercuri de către Parlament. Avizul Consiliului era obligatoriu înainte de adoptarea măsurii, însă Parlamentul nu s-a impiedicat de un amănunt atât de insignifiant. Potrivit Legii responsabilităţii financiar-bugetare (LRFB), în situaţia în care o măsură presupune reducerea unor venituri bugetare, sunt necesare fie avizele Ministerului Finanţelor şi al CF, fie trebuie propuse măsuri concrete de compensare a impactului financiar prin majorarea altor venituri. CF spune că în cazul de faţă nu şi-a dat avizul înainte de adoptarea legii şi nici Guvernul nu a propus măsuri concrete de compensare, după cum cere LRFB.
De ce se opune Consiliul Fiscal?
Există două mari obiecţii ale CF privind reducerea CAS. Micşorarea CAS va periclita şi mai mult finanţarea sistemului nostru de pensii, unul dintre cele mai şubrede din Europa. Singura ţară din UE care stă mai prost decât România din punct de vedere al numărului de angajaţi necesar pentru susţinerea unui pensionar este Danemarca. Dacă în Cipru sau Olanda 100 de pensionari sunt susţinuţi de contribuţiile a 320 de angajaţi, în România pensiile celor 100 de foşti angajaţi sunt asigurate din contribuţiile a 80 de salariaţi. În Danemarca ponderea este de 70 de salariaţi la 100 de pensionari. ”Reducerea CAS va avea un impact semnificativ asupra poziției financiare a sistemului de pensii publice. În prezent, aceasta este una foarte precară, caracterizată de un deficit structural consistent, cheltuielile bugetare cu pensiile fiind nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate (…). În anul 2013, deficitul sistemului de pensii publice a fost de 11,7 miliarde lei (1,86% din PIB), iar proiecțiile pentru perioada 2015-2017 au în vedere un deficit situat între 19 și 21,1 miliarde lei în condițiile materializării reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, respectiv cu circa 7 miliarde lei, mai ridicat decât în ipoteza menținerii cotelor actuale de CAS”, spune CF.
Un al doilea argument adus de către CF pentru respingerea măsurii de reducere a CAS este periclitarea angajamentelor luate de România. În aprilie 2014 România a trimis CE strategia fiscal bugetară 2014-2016 în care s-a prevăzut o reducere a deficitului bugetar structural la 1%. Pentru 2015 deficitul bugetar trebuie să fie mai mic de 1,5% din PIB. ”În condițiile în care propunerea legislativă ar fi adoptată fără măsuri de compensare a efectelor bugetare negative, nu numai că atingerea obiectivului pe termen mediu în anul 2015 apare drept virtual imposibilă, dar ar exista un risc ridicat de înregistrare a unui derapaj major în politica fiscal-bugetară, de natură să apropie periculos poziția bugetară de pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv (3% din PIB)”, spune CF.
Propunerile CF
Consiliul propune un alt plan de reducere a contribuţiilor. O micşorare de amploare a cotelor legale de CAS, dezirabilă din perspectiva reducerii poverii fiscale pe muncă, poate fi realizată cu impact bugetar neutru în măsura în care se reduc/elimină diferenţele actuale foarte mari de tratament fiscal între diverse forme de venituri (salarii, drepturi de autor, persoane fizice autorizate, microîntreprinderi etc.) care discriminează contribuabilii. CF crede că trebuie adoptată o traiectorie multianuală de implementare graduală a unor reduceri de contribuţii sociale. „Un astfel de plan multianual ar avea avantajul de a ancora aşteptările agenţilor economici şi, în ipoteza acumulării de credibilitate, ar putea produce efecte favorabile în economie încă înainte de implementarea efectivă a măsurilor”, spune Consiliul.
Reducerea CAS ar trebui însoţită în mod obligatoriu de o reformare a sistemului de contribuţii sociale care să pornească de la principiul tratamentului echitabil al contribuabililor indiferent de forma de venit pe care o înregistrează şi de formularea şi implementarea unei strategii pe termen mediu de reechilibrare financiară a bugetelor de asigurări sociale, în special a bugetului de pensii. O astfel de strategie trebuie să aibă ca obiective creşterea numărului de contribuabili în special prin reducerea muncii „la negru”, dar şi o transparentizare totală a cheltuielilor bugetare în ansamblul lor pentru a stimula creşterea conformării voluntare la plata taxelor şi impozitelor. Reducerile trebuie aplicate după ameliorarea sistemului de colectare fiscală, nu înainte de aceasta, după cum vrea Guvernul.
”Adoptarea unor decizii legate de eventuale reduceri de taxe sau de majorare a unor cheltuieli în baza potenţialelor creşteri de eficienţă trebuie să aibă loc expost, după ce procesul de reformă se dovedeşte ireversibil şi capabil să genereze rezultate pe termen lung, cu atât mai mult cu cât măsura fiscală propusă este una cu caracter permanent”, mai arată Consiliul.
CF este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.
