Falsificarea actelor de identitate, a certificatelor de atestare fiscală, dar şi a actelor care stau la baza contractului de vânzare-cumpărare sunt cele mai frecvente moduri de operare din această perioadă. Oricând puteţi cădea pradă unei excrocherii imobiliare, dacă nu sunteţi vigilenţi şi dacă nu aveţi alături un notar public atent.
Cele mai noi moduri de operare în înşelăciunile imobiliare constau în falsificarea actelor vechi emise de ICRAL sau ICVL şi a hotărârilor judecătoreşti.
„Falsificarea actelor vechi este destul de frecventă în ultima vreme. Chiar dacă ne dorim să verificăm actele care stau la baza semnării contractului de vânzare-cumpărare, în realitate verificarea hotărârilor judecătoreşti sau a actelor de vânzare emise de ICRAL sau ICVL este destul de dificilă şi necesită foarte mult timp. În plus, cele două companii de stat solicită achitarea unei taxe“, a declarat Mihaela Grigore, notar public.
Ultimul incident a avut însă ca obiect folosirea unor identităţi false, de către mai multe persoane. „M-am confruntat cu câteva situaţii destul de neplăcute, însă am reuşit la timp să descopăr falsul din documente. Aşa că am anunţat organele de poliţie şi am organizat chiar un flagrant în interiorul notariatului. În speţă, era vorba de un grup infracţional destul de mare care dorea încheierea unui contract de vânzare – cumpărare folosindu-se de identităţi false, drept pentru care, în final, au fost condamnaţi“, a precizat Mihaela Grigore.
Verificarea identităţii persoanelor a mai scăzut numărul escrocilor imobiliari
Ministerul de Interne a validat procedura de verificare de către notarii publici a identitaţii persoanelor, punându-le la dispoziţie accesul la baza de date de Evidenţa Populaţiei încă din anul 2009.
„După semnarea protocolului de către Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, numărul escrocheriilor imobiliare prin fals de identitate a scăzut considerabil. Una din preocupările noastre este stoparea fenomenului infracţional în ceea ce priveşte falsificarea actelor notariale de către persoanele de rea credinţă, sens în care s-au luat măsuri prin aplicarea timbrului sec pe toate actele notariale“, a menţionat Dumitru Viorel Mănescu.
Procedura de verificare nu este foarte simplă, notarul public având obligaţia de a le cere permisiunea celor a căror identitate urmează a fi chestionată, prin semnarea unei declaraţii pe proprie răspundere. De asemenea, accesul la bazele de date ale Ministerului de Interne este destul de restrâns, notarii publici putând verifica doar identitatea persoanei aşa cum reiese aceasta din cartea de identitate.
„În cazul în care nu doresc să fie verificaţi, îmi rezerv dreptul de a refuza autentificarea actului, potrivit legii 36/1995. Iar dacă există persoane nemulţumite, pot acţiona în instanţă decizia mea, hotărârea judecatorească fiind cea care mă va obliga să închei actul asupra căruia am avut suspiciuni“, a mai completat Mihaela Grigore.
“Încheierea unui alt protocol cu Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară care să permită verificarea proprietăţii bunurilor şi blocarea posibilităţii înstrăinării de mai multe ori a bunurilor imobile a fost o altă realizare în lupta cu grupurile infracţionale care activau în zona imobiliară“, a încheiat Dumitru Viorel Mănescu.
