21.3 C
București
duminică, 28 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăCâţi kilometri de autostradă s-ar fi putut construi din dobânzile plătite pentru...

Câţi kilometri de autostradă s-ar fi putut construi din dobânzile plătite pentru Comarnic-Braşov?

Sumele plătite pe parcursul celor 26 de ani de exploatare a autostrăzii Comarnic – Braşov vor atinge estimativ aproape 4 miliarde de euro.

Statul estimează că va plăti cons­tructorilor până la 1 miliard de euro pentru întreţinerea autostrăzii Comarnic – Braşov pe perioada de 26 de ani a contractului de concesiune, din banii încasaţi prin taxarea şoferilor, suma fiind separată de costul de cons­trucţie şi proiectare.

„Este foarte greu de apreciat în momentul ăsta, pentru că acel aşa-numit financial closing nu este finalizat. Eu v-am spus evaluarea noastră, şi puteţi calcula şi dumneavoastră, ne va costa 52.000 de euro pe lună pe kilometru, înmulţiţi cu 60, vedeţi cât iese. Aceasta este o sumă plafon, aceasta este suma maximă”, a spus ieri ministrul marilor proiecte, Dan Şova, ulterior semnării memorandumului cu asocierea firmelor constructoare, respectiv Vinci (Franţa)-Strabag (Austria)-Aktor (Grecia). În condiţiile în care autostrada va avea aproximativ 60 de kilometri, incluzând 7 km de drumuri de legătură, rezultă că suma maximă pentru întreţinere se va plasa la 973 milioane euro pe perioada concesiunii, notează Mediafax.

Citeşte şi: Ponta: Autostrada Comarnic-Braşov va costa 1,8 miliarde de euro

Şova a precizat că aceste costuri sunt separate de cele pentru construcţia propriu-zisă a autostrăzii, care sunt evaluate la aproximativ 1,5 miliarde euro. La acestea se adaugă şi cheltuieli de aproximativ 300 milioane euro pentru proiectare, project management, consultanţi sau sisteme inteligente de transport, realizarea întregului proiect urmând să coste în total 1,8 miliarde euro, fără TVA. Un total de 2,8 miliarde euro. Acestor plăţi li se vor adăuga însă cele de capital, res­pectiv dobânzile plătite timp de 26 de ani consorţiului de bănci care au împrumutat banii necesari. Ministrul nu a precizat ieri care sunt costurile de capital. O privire aruncată asupra unor proiecte similare din Slovacia şi calcule bazate pe dobânzile practicate de bănci arată că aceste cheltuieli vor atinge, estimativ, nivelul de un miliard de euro. Un total de 3,8 miliarde euro, plătit pe parcursul a 26 de ani de exploatare. Costurile construirii propriu-zise vor fi sub jumătate din total. Desigur că o bună parte din bani vor veni din taxele de autostradă plătite de şoferi. Calculele noastre nu iau în considerare inflaţia din zona euro. Un automobilist va plăti 5,7 lei, fără TVA pentru parcurgerea distanţei Comarnic-Braşov, adică în total 7 lei. Tarifarea se va face, cel mai probabil, în funcţie de numărul de osii. De reţinut că 2,8 miliarde de euro, adică construirea autostrăzii, proiectarea, managementul traficului şi dobânzile, împărţit la aproape 60 de kilometri înseamnă 46 de milioane de euro pe kilometru.

Adică de peste 7 ori mai mult decât preţul unui ­kilometru de autostradă construit cu finanţare de la buget, conform standardelor de cost apropate acum circa trei ani de Ministerul Transporturilor. Acesta este de 6 milioane de euro pe kilometru, pentru o autostradă în zonă de munte, aici nefiind incluse însă lucrări de artă. Pe un tronson de 11 kilometri din autostrada D47, conţinând un tunel lung de un kilometru şi 17 poduri Cehia a plătit pe kilometru, în 2008, aproximativ 20 de milioane de euro. Făcută cu bani împrumutaţi şi plătiţi timp de 26 de ani autostrada noastră va costa, deci, cel puţin dublu. Împărţite la un cost real al construirii unui kilometru plătit pe Coridorul IV de 6-8 milioane de euro pe kilometru, dobânzile în valoare de un miliard de euro ar fi ajuns pentru construirea a 120-160 de kilometri de autostradă în zonă de câmpie-deal.

Costuri usturătoare în Slovacia

Această ţară a avut în derulare două astfel de proiecte de autostrăzi, anume D1 şi R1, tot prin parteneriate public-private. Ultima autostradă, cu o lungime de 52 de kilometri, a fost construită de compania de concesiune Granvia în care Vinci, constructorul principal al autostrăzii A3, a avut o participaţie de 50%. Autostrada a fost deschisă în octombrie 2011. Potrivit sitului de internet al constructorului Vinci, lucrările au valorat 900 de milioane de euro, respectiv 17 milioane euro pe kilometru (faţă de 25 milioane euro pe kilometru în România, la noi relieful fiind mai abrupt). În 2008, la demararea proiectului, un raport al Băncii Mondiale estima că slovacii vor avea de suportat, în cazul proiectului R1, costuri de capital cifrate la 20 miliarde coroane, respectiv 660 milioane euro, adică peste 70% din costurile construcţiei.

Nici autostrada D1, tot din Slovacia, nu a fost mai ieftină. Potrivit aceluiaşi raport al Băncii Mondiale, costurile de capital plătite în cazul construirii a 75 de kilometri între localităţile Dubna Skala şi Svinia, erau la acel moment (2008) estimate la 55 miliarde coroane slovace, adică la 1,8 miliarde euro.

O dobândă de 5,4% în cazul unui împrumut bancar cifrat la 1,8 miliarde, timp de 26 de ani, presupune plata unor comisioane şi dobânzi cifrate la 1,3 miliarde euro. Sigur concesionarii se vor împrumuta ceva mai ieftin decât dobânda menţionată de noi (statul român se împrumută cu 4% la euro pe termen ) însă tot vor fi de plată câteva sute bune de milioane de euro.

„România liberă“ a încercat să afle ieri atât de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, cât şi de la ministerul condus de Dan Şova, care sunt aceste costuri, măcar aproximativ. Instituţiile menţionate nu au oferit un răspuns. Se aşteaptă ca lucrările să înceapă în martie în acest an şi să se încheie în 2017.

Cele mai citite

România are cea mai mare evaziune, dar nu sunt cele mai mici taxe, așa cum susține premierul

România are cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat, însă la capitolul cele mai mici taxe, suntem de departe statul...

Aproape 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica de Florii. Cele mai întâlnite prenume

Aproape 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica duminică, de sărbătoarea Floriilor. Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul...

Sondaj. Imediat după ce și-a relansat candidatura, Gabriela Firea a trecut înaintea lui Piedone, însă după Nicușor Dan

Gabriela Firea ar fi pe locul al doilea în preferințele de vot pentru Primăria Capitalei, după Nicușor Dan, indică un sondaj realizat de grupul...
Ultima oră
Pe aceeași temă