Încă 70.000 de bugetari concediaţi, salarii şi pensii tăiate, dispariţia celui de-al 13-lea salariu, blocarea pensionărilor anticipate, spitale închise – este ceea ce a promis Guvernul pentru a mai primi de la FMI încă o tranşă, a cincea, de 900 milioane euro.
Numărul angajaţilor din sectorul bugetar va ajunge la finele anului viitor la 1,29 milioane, ceea ce înseamnă că în acest an vor fi disponibilizaţi 70.376 de bugetari, pe lângă cei 20.000 eliberaţi din funcţii până în prezent, arată Guvernul în a patra sa scrisoare de intenţie către FMI, definitivată zilele trecute şi destinată primirii celei de a cincea tranşe, în valoare de 900 milioane euro, de la instituţia financiară. În plus, după cum se ştia, veniturile de natură salarială ale personalului din sectorul public vor fi reduse cu 25% de la 1 iunie (cu menţinerea salariului minim la 600 lei), în timp ce pensiile şi alte transferuri sociale vor fi micşorate cu 15%, în condiţiile în care alocaţia minimă va rămâne 350 lei.
„Economii suplimentare se vor realiza prin îngheţarea temporară a pensionărilor anticipate (măsură care va fi menţinută, cel mai probabil, până anul viitor, când va intra în vigoare reforma sistemului de pensii). Bani buni vor fi tăiaţi din transferurile către autorităţile locale de la bugetul central (cu 0,3% din PIB – 300 milioane euro) şi din subvenţiile pentru încălzire (cu 0,03% din PIB – 30 milioane euro). Va dispărea al 13-lea salariu acordat personalului bugetar şi va fi reglementat un nou sistem privind plata „stimulentelor”.
Dacă toate aceste măsuri nu vor da rezultate, Guvernul menţionează în scrisoarea sa posibilitatea majorării creşterii taxelor şi impozitelor (pe lângă cele care oricum sunt prevăzute să crească de la 1 iunie prin modificarea Codului Fiscal, precum impozitul pe a doua şi următoarele proprietăţi, impozit pe veniturile din dobânzi la persoane fizice, impozit pe tranzacţii la bursă). Pentru a spori veniturile bugetare, se va lărgi baza de impunere pentru impozitul pe venit şi baza de contribuţii sociale, conform unor declaraţii recente ale ministrului Muncii, Mihai Şeitan, Guvernul analizând mărirea contribuţiilor cuvenite plătite de titularii drepturilor de autor şi de persoanele fizice autorizate. Zona sănătăţii va fi şi ea lovită de ideile manageriale şi de spiritul de economie al Guvernului.
Aceasta va avea loc prin introducerea până anul viitor a unor taxe care să fie plătite de pacienţi, cu mult mai puţine excepţii posibile decât era posibil iniţial, iar numărul de paturi din spitale va fi redus cu 9.200, adică vor dispărea aproape 8% din total. Statul se va spăla pe mâini de spitale, a căror finanţare va fi trecută în sarcina autorităţilor locale. Scrisoarea menţionează descentralizarea administrării pentru cele mai multe spitale la autorităţile locale, introducerea unui nou mecanism de finanţare a spitalelor, bazat pe standarde de cost pe tipuri de spital, cofinanţarea de la autorităţile locale şi stabilirea de plafoane pentru cheltuielile cu salariile. Aceste reforme vor fi aprobate prin ordonanţă de urgenţă până la finele lunii iulie 2010. Guvernul se angajează la centralizarea achiziţiilor de medicamente pentru a ţine sub control costul acestora şi la un impozit pe cifra de afaceri a distribuitorilor de medicamente.
Bunurile din duty-free, pe cartelă
Pentru a combate evaziunea fiscală şi contrabanda, dar şi pentru a îmbunătăţi colectarea impozitelor şi taxelor, Fondului i se promite că va fi creat un registru al operatorilor intracomunitari şi, vor fi cerute agenţilor economici garanţii în cazul achiziţiilor intracomunitare de produse cu risc mare de fraudă fiscală. Bunurile accizabile din magazinele duty-free vor fi timbrate, iar cantitatea comercializată a anumitor bunuri accizabile va fi limitată. Contribuabilii persoane fizice cu venituri ridicate vor fi verificaţi de un „serviciu special” cu ajutorul unor metodologii de „control indirect”. De folos va fi verificarea evidenţelor bancare de către Fisc, atât pe cele ale verificaţilor, cât şi pe ale terţilor, măsuri posibile după modificarea legislaţiei.
Privatizări noi
În economie Guvernul va vinde ce mai are. Va fi reactivată „agresiv” privatizarea în domenii precum industrie, energie, transport, turism şi agricultură. Va fi lichidată Termoelectrica, din care se vor păstra doar activele viabile. Se va vinde CFR Marfă până în martie 2011, iar AVAS va vinde acţiunile pe care le mai deţine în 150 de companii. Pentru situaţia în care se găseşte România, Guvernul dă vina pe situaţia din Grecia şi pe faptul că se baza în buget pe încasarea a aproximativ 700 milioane euro din vânzarea acţiunilor Rompetrol – bani pe care nu îi va vedea de la dubleta Patriciu-KazMunaiGaz. În acest an nu va exista creştere economică, ba, mai mult, 2010 ar putea fi al doilea an de cădere a economiei.
Cum scad veniturile
Toate salariile bugetarilor scad cu 25%, însă fără să coboare sub nivelul minim de 600 lei brut pe lună, ceea ce înseamnă 466 lei net. În cazul pensiilor, scăderea este de 15%, dar fără ca nivelul să scadă sub pensia minimă de 350 lei. Pentru drepturile de autor, venitul deductibil scade de la 40 la 20%, astfel că nivelul net al impozitării creşte cu 3,2 puncte procentuale, de la 9,6% la 12,8%. De asemenea, toate dobânzile bancare vor fi impozitate cu 16%. Asta înseamnă că un depozit bancar mediu de 15.000 lei, care aducea până acum o dobândă medie de 6%, adică 900 lei pe an, va aduce, după intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, o dobândă netă de numai 750 lei. Potrivit planurilor Guvernului, toate tăierile ar urma să intre în vigoare de la 1 iunie.
