Intrarea Ucrainei în incapacitate de plată sau sancţiunile economice la adresa Rusiei ar afecta într-o mică măsură România. Leul ar putea suferi un recul de 1-2%, dependenţa de gazul rusesc nu este ac-centuată, iar exporturile Ro-
mâniei către Rusia nu reprezintă decât 2,8% din total.
Efectele crizei din Crimeea sunt limitate, iar singurul scenariu în care pieţele şi activele financiare româneşti ar suferi pierderi mai serioase este escaladarea conflictului între Rusia şi Ucraina. “Am asistat până în prezent la un fenomen de contagiune limitată în special în cursul zilei de 3 martie, când Vladimir Putin a emis un ultimatum către forţele ucrainene ca acestea să se retragă din Crimeea. Leul şi zlotul polonez au reacţionat rapid, dar s-au întors pe un trend de apreciere după ce preşedintele rus a revenit asupra declaraţiei belicoase”, arată analiştii BCR, într-un raport.
Spre aceeaşi părere înclină şi analistul Aurelian Dochia. “Cel mai negativ scenariu pe care mi-l imaginez este un conflict militar sau unul mocnit, care să dureze multă vreme, precum în Orientul Mijlociu, şi care să inducă percepţia instabilităţii în regiune. România este însă protejată prin apartenenţa la UE”.
Efectele situaţiei din Ucraina asupra României sunt minore, spune şi Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal. Privitor la afirmaţiile fostului ambasador al SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, conform cărora interesul investitorilor străini faţă de România se va diminua, economistul crede că acest lucru nu se va întâmpla. Investitorii fac diferenţa între o ţară membră UE, cum este România, şi alta aflată în afara UE, mai degrabă percepută în zona de influenţă rusească, precum Ucraina. Comerţul exterior România-Ucraina este suficient de redus astfel încât să nu apară efecte majore. Singurele puncte sensibile ar putea fi importurile de gaze din Rusia, însă România a ajuns la o dependenţă redusă de livrările de gaze din alte ţări, adaugă Dumitru.
Scăderi de 1-2% pe leu, corecţii modice pentru obligaţiuni
În ceea ce priveşte pieţele financiare, autorii raportului BCR notează că preţurile activelor româneşti nu prezintă riscuri semnificative, în lipsa unor declaraţii beligerante sau escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, destul de puţin probabilă dată fiind diferenţa de forţe dintre cele două ţări.
“Leul ar putea suferi un uşor recul, de 1-2%, dacă într-adevăr lucrurile iau o întorsătură urâtă. Ieşirea investitorilor străini din plasamentele în obligaţiuni locale ar putea pune presiune pe cursul de schimb, dar banca centrală va apăra leul graţie regimului de flotare controlată dacă se constată o creştere mare a volatilităţii.
Preţul obligaţiunilor româneşti ar putea fi afectat pe termen scurt, însă mişcarea nu ar trebui să fie mai mare de 20-30 puncte de bază (0,2-0,3%, n.n). Până în prezent nu a fost observată o asemenea mişcare. Faptul că România a devenit o piaţă emergentă dintr-una periferică pentru investiţiile în titluri cu venit fix şi poziţia macroeconomică solidă ar trebui să ofere suficiente motive de încredere”, se mai menţionează în raport.
Exporturile către Rusia sunt modeste
Sursa citată analizează şi impactul asupra României al unui eventual embargo economic al Uniunii Europene asupra Rusiei, concluzionând că, într-un scenariu negativ, România se va confrunta cu mai multe riscuri, transmise atât direct, cât şi indirect, prin câteva canale, precum reducerea exporturilor, întreruperea furnizărilor de gaze naturale şi impactul asupra pieţei globale a mărfurilor (preţul petrolului). Ponderea exporturilor româneşti către Rusia este în prezent de 2,8% în total (locul 9), în timp ce ponderea importurilor este de 4,1% (locul 6). Comerţul cu Rusia generează un deficit de 700 milioane euro pe an. Analiştii BCR amintesc că un procent de 80% din consumul anual de gaze naturale al României este acoperit de producţia locală şi că cererea poate fi acoperită integral din resurse interne, în caz de nevoie. Păcura şi cărbunele pot substitui gazele naturale la producţia locală de electricitate. BCR concluzionează că impactul asupra României va fi destul de limitat datorită relaţiilor comerciale slab dezvoltate dintre România pe de o parte şi Rusia şi Ucraina de cealaltă parte.
Industria auto ar putea fi afectată până într-un anumit punct (5% din exporturile acestei ramuri merg în Rusia), la fel şi industria echipamentelor electrice (care livrează în Rusia 6% din totalul exporturilor sale), dar nu în mod semnificativ. Securitatea energetică a României ar putea fi afectată destul de puţin pe termen scurt.
