Descoperirea unei monede de aur rare pe coasta sudică a Newfoundland, Canada ar putea pune în discuție narațiunile istorice tradiționale privind momentul contactului european în regiune, scrie CNN.
Într-un comunicat de presă de săptămâna trecută, Guvernul din Newfoundland și Labrador a declarat că moneda engleză a fost găsită în vara anului 2022 de Edward Hynes, un istoric amator local, care a raportat-o oficialilor, așa cum prevede Legea resurselor istorice a provinciei. Moneda, veche de 600 de ani, este anterioară primului contact european documentat cu America de Nord de la vikingi, într-o regiune cu o istorie de 9.000 de ani de așezări umane și bogate tradiții indigene.
În urma consultării cu Paul Berry, fost curator al Muzeului de Monedă al Băncii Canadei, moneda a fost identificată ca fiind Henry VI, bătut la Londra între 1422 și 1427. În anii 1400, moneda ar fi reprezentat o sumă semnificativă de bani, evaluată la 1 shilling și 8 pence, adică aproximativ 81 de dolari canadieni (61 de dolari) în prezent.
Înainte de această descoperire, o monedă bătută în anii 1490 și găsită în 2021 la Cupids Cove Plantation Provincial Historic Site din provincie era considerată cea mai veche monedă engleză descoperită vreodată în Canada.
Întrucât Berry spune că moneda era probabil scoasă din circulație atunci când a fost pierdută, există multe speculații cu privire la modul exact în care moneda de aur a ajuns în Newfoundland și Labrador. Locul exact al descoperirii este ținut secret pentru a descuraja vânătorii de comori.
Într-un interviu pentru CBC, arheologul provincial Jamie Brake – care spune că, după finalizarea studiului în curs, moneda va fi probabil expusă public la muzeul “The Rooms” din capitala provinciei, St. John’s a comentat semnificația descoperirii.
“Oamenii de acolo nu cunoșteau încă Terra Nova sau America de Nord în momentul în care aceasta a fost bătută”, a spus el.
Descoperirea monedei, subliniază istoricul arheologic intrigant din Newfoundland și Labrador, reprezintă cea mai estică provincie din Canada. Poveștile despre sosirea vikingilor sunt cuprinse în sagas islandeze, care citează vizite ale lui Leif Erikson în urmă cu peste 1.000 de ani, precum și în dovezile arheologice ale unei așezări nordice, care a fost descoperită în L’Anse aux Meadows, Newfoundland, și declarată sit al Patrimoniului Mondial UNESCO în 1978.
Alte relatări neconfirmate ale contactului european includ povești din Insulele Anglo-Normande din Anglia despre o navă care a fost spulberată de vânt la sfârșitul secolului al XV-lea și care a ajuns pe un tărâm ciudat plin de pești.
În 1583, Newfoundland a devenit prima posesiune a Angliei în America de Nord, iar înființarea operațiunilor de pescuit pe coasta exterioară a insulei a tăiat accesul populației indigene la sursele tradiționale de hrană.
“Există de ceva vreme cunoștințe despre o prezență europeană de dinainte de secolul al XVI-lea aici, excluzând nordicii și așa mai departe”, a declarat Brake pentru CBC. “Posibilitatea unei ocupații poate anterioare secolului al XVI-lea ar fi destul de uimitoare și foarte semnificativă în această parte a lumii”.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
