Justiţia macedoneană a emis luni un mandat de arestare pe numele fostului premier (48 de ani), care nu s-a prezentat la închisoare, după ce a fost condamnat la doi ani de detenţie pentru abuz de putere. Dar poliţia l-a căutat în zadar. ‘În cursul ultimelor zile am primit numeroase ameninţări la viaţa mea. Sunt în prezent la Budapesta, unde am cerut azil politic autorităţilor ungare’, scrie Nikola Gruevski. El a afişat în trecut o apropiere de premierul ungar Viktor Orban.
Solicitat de AFP, ministrul de interne macedonean, Oliver Spasovski, a explicat că guvernul său ‘verifică împreună cu autorităţile ungare’ această informaţie. ‘Noi presupunem că el a fugit’, a adăugat ministrul citat.
‘Eu rămân credincios cauzei macedonene. Nu voi renunţa!’, mai scrie Nikola Gruevski, care crede că este ţinta unei persecuţii judiciare motivată politic.
Fost lider al VMRO-DPMNE (de dreapta), Gruevski s-a aflat la conducerea ţării sale între 2006 şi 2016. El a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel în octombrie pentru că guvernul conservator a achiziţionat pentru uzul său personal un Mercedes S600 Guard blindat în valoare de 600.000 de euro, plătit din bani publici, caz care a ieşit la iveală după scandalul legat de interceptările ilegale, care a dus în cele din urmă la căderea guvernului Gruevski.
Acesta nu este decât primul proces dintr-o serie, întrucât fostul premier macedonean este urmărit în alte cinci dosare privind fapte de corupţie, abuz de putere, fraudă electorală, precum şi ascultări ilegale ale adversarilor sau ale reprezentanţilor societăţii civile.
Tabăra sa a fost înlăturată de la putere în primăvara anului 2017 de o coaliţie condusă de social-democratul Zoran Zaev, susţinută de partidele minorităţii albaneze.
Nikola Gruevski întruchipează linia intransigentă a ţării sale în conflictul cu Grecia, care cere ca micul său vecin să-şi schimbe numele pentru a-şi ridica dreptul de veto faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Parlamentul macedonean a început în octombrie un proces în vederea schimbării denumirii ţării în ‘Republica Macedonia de Nord’, un prim pas pentru a pune capăt acestui diferend de 25 de ani. VMRO-DPMNE pare acum divizată în această chestiune, întrucât o parte din aleşii mişcării au decis să accepte lansarea procesului respectiv.
