Într-un lung comunicat, reprezentanţa SUA la ONU aminteşte că Washingtonul s-a retras în anul 2017 din negocierile asupra acestui pact, întrucât a constatat că obiectivele sale sunt ”incompatibile cu legislaţia americană, cu politica şi interesele poporului american”.
”Deciziile cu privire la securitatea frontierelor, cu privire la cine poate primi legal rezidenţa sau cetăţenia se numără printre cele mai importante decizii suverane ale unei ţări”, prin urmare acestea nu trebuie să facă obiectul ”negocierilor, examinării într-un cadru internaţional”, explică diplomaţia americană.
Recunoscând ”contribuţia a numeroşi migranţi la construcţia naţiunii noastre (a SUA n.red), noi nu putem susţine un ”pact” sau un proces care impune, ori care are potenţialul de a impune directive internaţionale, norme, aşteptări sau angajamente ce s-ar putea opune capacităţii noastre de a lua decizii în interesul naţiunii noastre şi cetăţenilor noştri”, mai argumentează autorităţile americane.
În acest sens sunt date ca exemple concrete prevederile pactului conform cărora detenţia migranţilor trebuie să fie doar o măsură de ”ultimă instanţă”, ori apelul de fi combătută în mass-media intoleranţa faţă de migranţi, apel considerat de SUA ca fiind contrar ”libertăţii de exprimare”.
Washingtonul se teme de asemenea că susţinătorii acestui pact caută de fapt să impună ”un drept cutumiar internaţional” în domeniul migraţiei. Termenul de ”pact” în sine induce ”obligaţii legale”, remarcă diplomaţia americană, opunând acest argument celor care afirmă că respectivul document nu ar avea caracter constrângător.
Conform unor surse diplomatice, Washingtonul a fost foarte activ în ultimele luni pentru a convinge alte ţări, în special din Europa de Est, să împărtăşească opinia sa cu privire la acest pact.
Aprobat în luna iulie de toate cele 193 de state membre ale ONU, cu excepţia SUA, actul denumit ”Compactul Global pentru o migraţie sigură, ordonată şi reglementată” urmează să fie ratificat oficial la conferinţa internaţională ce se va desfăşura la Marrakech (Maroc) pe 10-11 decembrie.
Dar mai multe ţări au decis să se retragă din acest pact şi să nu-l susţină la conferinţa de la Marrakech – sau nici să nu participe la aceasta -, acuzând în principal faptul că documentul nu stabileşte o delimitare clară între migraţia legală şi cea ilegală, consolidează drepturile migranţilor şi include migraţia printre drepturile omului, fapt ce ar încuraja acest fenomen.
Susţinătorii pactului insistă că acesta nu este constrângător din punct de vedere legal şi că statele vor fi în continuare suverane în ceea ce priveşte politicile lor de azil. În schimb, adversarii lui afirmă că respectivul document va deveni unul de referinţă în judecarea cazurilor ajunse în faţa instanţelor.
Până în prezent (în afară de SUA care nu l-au acceptat de la bun început) au confirmat retragerea din acest pact Austria, Australia, Elveţia, Israel, Italia şi majoritatea ţărilor est-europene, respectiv Bulgaria, Cehia, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, Ungaria şi Slovacia.
