Capitala Irakului, a doua cea mai populată din lumea arabă, se trezeşte joi într-o atmosferă foarte tensionată, în care starea de asediu interzice circulaţia vehiculelor şi a persoanelor, pentru funcţionari s-a decretat zi liberă, iar turbulentul lider şiit Moqtada Sadr şi-a chemat numeroşii susţinători să se alăture protestelor sub formă de ocupări paşnice ale unor locuri publice.
Această a treia zi de mobilizare pentru revendicări care merg de la denunţarea politicienilor corupţi la combaterea şomajului şi servicii publice funcţionale, va fi un adevărat test pentru guvernul premierului Adel Abdel Mahdi.
Până în prezent autorităţile, care denunţă existenţa unor “sabotori” în rândul protestatarilor, au ales să gestioneze cu duritate protestele, forţele de ordine trăgând pentru a dispersa manifestanţii la Bagdad, precum şi în sudul ţării, la Nassiriya şi în oraşul sfânt şiit Najaf.
Bilanţul morţilor a ajuns miercuri la 9 manifestanţi şi un poliţist, ucişi toţi de gloanţe la Bagdad şi Nassiriya, conform unor oficiali care nu au indicat originea celor care au tras.
Starea de asediu a fost decretată, de asemenea, la Najaf şi Nassiriya.
La Bagdad şi în alte localităţi irakiene, manifestanţii au continuat să se strângă în timpul nopţii pentru a-şi manifesta mânia faţă de clasa conducătoare a unei ţări care, în clasamentul celor mai corupte state realizat de Transparency International, ocupă locul al 12-lea.
Protestele împotriva puterii nu sunt rare în Irak, dar de la formarea guvernului Mahdi, pe 25 octombrie 2018, nicio manifestaţie de acest tip nu a cunoscut o astfel de amploare.
Mobilizarea a strâns laolaltă cetăţeni dezamăgiţi de guvern, fără ca vreo organizaţie, politică sau religioasă, să se declare la originea solicitărilor de proteste în online.
Cotidianul de orientare liberală Al-Bayina al-Jadida vorbeşte despre o mişcare “pentru prima oară sub niciun stindard, fără afiş şi fără sloganuri de partid”.
Temându-se de o escaladare a violenţelor, ONU a făcut apel la “reţinere”.
Profund afectat de numeroase conflicte în ultimele decenii, Irakul a ieşit la sfârşitul anului 2017 din războiul împotriva grupării jihadiste a Statului Islamic cu o economie vlăguită şi o rată a şomajului de 25% în rândul tinerilor.
