După o istorie zbuciumată de un secol, opera de artă a lui Constantin Brâncuși – Cumințenia Pământului – poate reintra în posesia statului român pentru o sumă amețitoare. Ministerul Culturii trebuie să anunțe dacă își va exercita dreptul de preemțiune.
Sculptura „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 milioane euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.
Va ajunge la licitație?
Lucrarea și-a schimbat de mai multe ori stăpânul. Ea a fost achiziționată în jurul anului 1910 de Gheorghe Romașcu, de profesie inginer de la Brâncuși pentru suma de 1.500 de lei. Cel mai probabil tranzacția a avut loc într-un moment în care sculptorul nu devenise celebru și se afla la Paris. În perioada comunistă, statuia a fost rechiziționată de către comuniști și trecută în categoria bunurilor întregului popor. După Revoluție nu s-a făcut dreptate de la început. Astfel, în 1998, sculptura a fost inclusă în Tezaurul național. În 2004, urmașii lui Romașcu au dat statul român în judecată cerând să reintre în proprietatea statuii. Statul român nu a dorit să ajungă la o înțelegere amiabilă, pretextând că a cumpărat opera de artă în anii ’50 pentru suma de un sfert de milion de lei. „Cumințenia Pământului“ a fost retrocedată după un proces, în anul 2008, familiei colecţionarului.
Procesul de vânzare urmează coordonate foarte stricte. La 3 septembrie, statul român a fost înștiințat de scoaterea la vânzare a probabil celei mai importante sculpturi a lui Brâncuși aflată pe teritoriul românesc. Ar urma ca proprietarii și statul român să se înțeleagă asupra prețului, care a oscilat considerabil în ultima vreme atingând un vârf de 30 milioane de euro pentru a scădea la un moment dat la jumătate. Dacă statul român nu își exercită dreptul de preemțiune, atunci ea va putea fi vândută fie în cadrul unei expoziții, fie la o licitație.
Ministrul Culturii a precizat că statul român va începe discuțiile privind oportunitatea achiziționării sculpturii. Sculptura „Cumintenția Pământului“ ar trebui să rămână în proprietatea statului, dacă proprietarii o vând. Statul român ar trebui să facă un efort “.
Trebuie spus că în pofida crizei economice mondiale, operele lui Brâncuși continuă să fie vândute la mare preț. Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L.R.“, pentru preţul de 26 de milioane euro. Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul“. Realizată în 1907, „Cuminţenia Pământului“, alături de opere precum „Sărutul“ şi „Rugăciunea“ marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
În acest moment, sculptura face parte dintr-o expoziție privată organizată de Artmark, unde mai sunt expuse operele „Himera Pământului“, de Dimitrie Paciurea, „Port la Mediterană“, de Marcel Iancu, provenind din fosta colecţie dr. Iosif Dona, retrocedată de Muzeul Naţional de Artă în 2007, „Cu porumbelul“, de Hermann Maxy, provenind din fosta colecţie a ziaristului A.L. Zissu, „Hipergeneza reapariţiei“, de Victor Brauner, cea mai mare pictură de Brauner aflată într-o colecţie românească privată, „Nud“, de Hans Mattis-Teutsch, provenind din colecţia fostului ministru de Externe, George Macovescu, şi „Portretul lui Geo Bogza“, de Jules Perahim, scrie Mediafax.
