Protestatarii, care au aprins telefoane mobile şi lanterne, au cerut încetarea represiunii în această regiune unde peste un milion de musulmani, în principal de etnie turcofonă uigură, dar şi alte minorităţi, ar fi închişi în lagăre de re-educare politică.
Participanţii s-au adunat la apelul lansat de Fundaţia de ajutor umanitar a Turciei (IHH) şi au mărşăluit de la moscheea Fatih, situată în partea europeană a oraşului, până în piaţa Baiazid.
Unii manifestanţi purtau drapelurile cu semiluna albă pe fond albastru ale Turkistanului de Est, denumire utilizată de numeroşi separatişti uiguri pentru Xinjiang. Alţii purtau pancarte pe care se putea citi: “Închideţi lagărele de concentrare!”.
O parte din protestatari a dat foc unui drapel al Chinei.
Puţin lideri musulmani, cu excepţia preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, au criticat modul în care autorităţile chineze tratează populaţia uigură. Reacţia Ankarei este motivată de legăturile lingvistice şi culturale pe care Turcia le are cu uigurii.
Joi, la un summit desfăşurat la Kuala Lumpur, o întrebare din public privind modul în care sunt trataţi uigurii a fost ignorată de tribuna la care se aflau preşedinţii Turciei şi Iranului, precum şi premierul Malaeziei.
Fotbalistul german de origine turcă Mesut Ozil, numărul 10 al echipei Arsenal, a condamnat săptămâna trecută pe reţelele de socializare politica de securitate maximă angajată de China faţă de uiguri.
“Cărţi ale Coranului arse, moschei distruse, şcoli islamice interzise, intelectuali religioşi ucişi unul după altul… Fraţi trimişi în lagăre de concentrare”, s-a indignat mijlocaşul ”tunarilor” pe Twitter şi Instagram, într-un mesaj scris în limba turcă.
Arsenal a încercat să se distanţeze de comentariile jucătorului său, precizând că respectă dintotdeauna principiul neimplicării în politică. Ozil a primit însă sprijinul fostului manager al clubului de fotbal britanic Arsene Wenger, care a apărat dreptul jucătorului de a-şi exprima opinia.
