“Încălcări ale drepturilor omului şi ale dreptului internaţional” au fost comise în cadrul acestor confruntări, pe care autorităţile le atribuie unei dispute pentru preluarea controlului asupra traficului de droguri, potrivit Biroului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA).
Acest lucru a provocat “strămutarea a cel puţin 16.000 de persoane” în şase municipalităţi din Departamentul columbian Norte Santander (nord-est), precizează instituţia.
În lupte se confruntă ELN, care negociază în prezent pacea cu guvernul columbian, şi Los Pelusos, care regrupează elementele rămase ale gherilei maoiste Armata Populară de Eliberare (EPL), deja dizolvate, potrivit autorităţilor.
În pofida deceniilor de luptă împotriva drogurilor, Columbia rămâne primul producător mondial de cocaină. Biroul naţional de control asupra drogurilor (ONDCP) din SUA a publicat la sfârşitul lui iunie cifre care arată că în Columbia cultura de coca a atins un nivel istoric în 2017, cu 209.000 de hectare, în creştere cu 11% într-un an. În aceeaşi perioadă, capacitatea de producţie a cocainei a crescut cu 19%, de la 772 la 921 de tone în 2017, alt record istoric.
Columbia este de asemenea a doua ţară cu cel mai mare număr de strămutaţi pe plan intern, cu 7,7 milioane de persoane, în urma Siriei (12 milioane), potrivit raportului anual al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).
