Teatrul de Operetă şi Musical „Ion Dacian” prezintă azi, 29 ianuarie, şi joi, 30 ianuarie, ora 19.00, la Teatrul Metropolis din Bucureşti, unul dintre cele mai îndrăgite spectacole din „portofoliul” Operetei, „Paris, mon amour”.
La premiera sa, „Paris, mon amour” continua seria spectacolelor-colaj ale Teatrului de Operetă şi Musical „Ion Dacian” cu o călătorie incitantă care reuşeşte şi astăzi, la patru ani de la prima reprezentaţie, să dezvăluie şarmul mereu surprinzător al boemei pariziene, prin muzica seducătoare a şansonetelor.
Spectacolul revine pe scena bucureşteană cu două reprezentaţii – primele susţinute anul acesta în Bucureşti – menite să continue iniţiativa începută în stagiunea 2012-2013, atunci când Teatrul de Operetă şi Musical „Ion Dacian” a pornit într-un amplu turneu naţional. De atunci şi până acum, „Paris, mon amour” a fost prezentat în peste 10 oraşe din ţară, fiind spectacolul cu cele mai multe reprezentaţii din cadrul turneului naţional. „Paris, mon amour” este mai mult decât un spectacol, este o călătorie pe străduţele înguste ale Parisului şi o invitaţie de a cunoaşte celebrele sale personaje, însufleţite de artiştii teatrului.
Împreună cu artiştii Teatrului de Operetă şi Musical, regizorul Răzvan-Ioan Dincă a creat o lume plină de culoare, cu personaje fascinante – de la hoinari, florărese şi flaşnetari până la poeţi, pictori, prestidigitatori şi nu numai, despre care acesta afirma:
„În cazul acestui spectacol, am căutat un singur fir epic: acela pe care un turist, în cazul nostru spectatorul, îl poate percepe vizitând Parisul – secvenţele de viaţă pe care le vede, cu legăturile lor fireşti, cu planuri paralele şi determinări specifice.
«Paris, mon amour» înseamnă, dacă vreţi, o serie de secvenţe de viaţă, înfăţişate în planuri paralele: în faţă se iubesc doi îndrăgostiţi, în spate, un artist moare, în timp ce o florăreasă vinde flori oamenilor aşezaţi la cafenea”, explica regizorul. „Dacă decorul (realizat de Sabina Spătariu) creionează un Paris posibil, nu neapărat concret şi real – inspirat din fotografii de epocă ce surprind străzile, cabaretele şi bistro-urile pariziene -, partiturile muzicale – aranjate şi reorchestrate de maestrul Lucian Vlădescu – ancorează acţiunea în realitate, redând aerul unei epoci în care chanson-ul se naşte degajat, simplu, romanţios şi foarte cantabil, în pofida tulburărilor istorice din perioada celor două războaie mondiale”.
