”Există acest personaj, premierul, despre care nu ştim încă dacă este şeful majorităţii (…) sau (dacă) este un colaborator – acesta este cuvântul pe care l-a folosit Nicolas Sarkozy pentru a-l cataloga, la vremea respectivă, pe François Fillon”, a declarat fostul şef al statului la televiziunea Public Sénat.
”Eu consider că este necesar să mergem până la capăt: preşedintele Republicii trebuie să fie singurul şef al Executivului, deci să nu mai avem premier, să nu mai avem responsabilitate în faţa Parlamentului, să nu mai avem dreptul de dizolvare de către preşedintele Republicii a Adunării Naţionale”, a adăugat el.
În vederea evitării unei ”hiperpreşedinţii”, este necesar ”să existe un Parlament care să semene în multe privinţe cu puterea Congresului american (…) şi un preşedinte al Republicii ales pe cinci ani care trebuie să-şi îndeplinească mandatul şi care să fie neapărat şeful majorităţii”.
”Hiperpreşedinţia” ”nu este legată de Constituţia actuală”, ci de un ”parlament prea slab” şi de această ”diarhie în cadrul Executivului”, a apreciat el.
Intrată în vigoare la 4 octombrie 1958, Constituţia celei de-a V-a Republici a fost revizuită de 24 de ori în cei 60 de ani de când există.
Emmanuel Macron, care pronunţă un discurs joi, la Consiliul Constituţional, a promis că va proceda, în timpul mandatului său de cinci ani, la o nouă reformare a Legii fundamentale.
Această revizuire prevede, între altele, desfiinţarea Curţii de Justiţie a Republicii (CJR), înscrierea luptei împotriva modificărilor climatice şi specificitatea Corsicăi în Constituţie.
Examinarea parlamentară a acestei reforme, care are două componente – organică şi ordinară – a fost întreruptă în iulie, din cauza unei adevărate furtuni politice provocate de scandalul Benalla şi urmează să fie reluată în ianuarie în Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului francez.
