Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Jens Stoltenberg

NATO este nemulţumită de alocaţiile prea mici ale statelor membre. România - din nou pe lista neagră

Creşterea cheltuielilor pentru apărare ale aliaţilor din cadrul NATO, o cerere-cheie a preşedintelui american Donald Trump, a fost slabă în anul 2017, menţionează un raport anual al NATO, publicat joi.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 15.03.2018 - 19:06

Creşterea bugetelor Apărării din anul 2017 s-a apropiat "nesemnificativ" de obiectivul Alianţei în domeniul cheltuielilor pentru Apărare, informează agenţia germană DPA.

Aliaţii din cadrul NATO au decis, în anul 2014, o creştere a cheltuielilor lor pentru apărare la 2 la sută din PIB-ul naţional până în anul 2024. Până atunci, grosul fondurilor alianţei provine din partea SUA, care au alocat anul trecut 3,57% din PIB pentru apărare.

Cheltuielile aliaţilor europeni pentru apărare în ansamblu au atins numai 1,46% din PIB în 2017, estimându-se că doar Estonia, Grecia şi Marea Britanie au atins obiectivul de 2% din PIB, după SUA.

În timp ce SUA le cer de mult timp aliaţilor lor să-şi sporească cheltuielile pentru apărare, Trump a fost îndeosebi de ofensiv referitor la o mai bună împărţire a sarcinilor, ducând problema contribuţiilor pentru apărare chiar până în discuţiile actuale cu Uniunea Europeană privind tarifele americane la oţel şi aluminiu.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lăudat ţările NATO pentru creşterea cheltuielilor de apărare pentru al treilea an consecutiv, precizând că aliaţii europeni din cadrul NATO şi Canada şi-au sporit cheltuielie de apărare cu aproape 5% în termeni reali în 2017.

Potrivit lui Stoltenberg, majorarea cheltuielilor este necesară pentru NATO pentru a face faţă unor ameninţări crescânde, inclusiv celei reprezentate de Rusia. El a precizat totuşi că NATO nu doreşte un nou Război Rece.

''Nu vrem să fim atraşi într-o nouă cursă a înarmării. Dar să nu existe nici o îndoială: NATO îi va apăra pe toţi aliaţii împotriva oricărei ameninţări'', a spus Jens Stoltenberg.

În cazul României, preşedintele Iohannis a promis că anul 2017 va fi primul în care va fi alocat 2 la sută din PIB pentru Apărare, aşa cum a cerut NATO. Totuşi, se pare că acest efort financiar nu este recunoscut la nivelul Alianţei. România ar fi alocat doar 1,8 la sută din PIB pentru Apărare în anul 2017, ceea ce a reprezentat, totuşi, un progres faţă de nivelul de 1,4 la sută din PIB, înregistrat în 2010.

România a avut, în schimb, chiar la începutul anului 2018, o investiţie semnificativă, prin semnarea contractului pentru transportoarele Piranha.

Potrivit raportului secretarului general al NATO, procentul de 1,8 la sută din PIB, corespunzător anului 2017, situează România, din acest punct de vedere, pe locul şase în NATO.

Comentarii

loading...