Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în legătură cu reformele care vizează organizarea Curţii Supreme de Justiţie din Polonia, informează presa internațională citată de Mediafax.
„Comisia Europeană a decis să sesizeze Curtea de Justiţie a UE în legătură cu situaţia Poloniei, din cauza încălcării principiului justiţiei independente prin noua Lege privind organizarea Curţii Supreme de Justiţie; de asemenea, CE cere Curţii de Justiţie a UE să ordone măsuri interimare până când va fi emis un verdict în acest caz”, anunţă Executivul UE, potrivit Euronews.
Comisia Europeană a lansat, în iulie, procedura formală de sancţionare a Poloniei din cauza noii legi privind funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, măsura având rolul de protejare a independenţei justiţiei poloneze. „Comisia Europeană a lansat o procedură de sancţionare (infringement) prin trimiterea unei scrisori de notificare formală referitoare la Legea de funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie din Polonia”, a anunţat instituţia.
Cel puţin „27 dintre cei 72 de judecători ai Curţii Supreme de Justiţie riscă să fie forţaţi să se retragă din activitate – mai mult de o treime dintre judecători – din cauza faptului că noua lege privind funcţionarea instanţei supreme reduce vârsta de pensionare a judecătorilor de la 70 la 65 de ani. Măsura i se aplică şi preşedintelui Curţii Supreme, al cărui mandat de şase ani se va încheia în mod prematur. Conform legii, judecătorilor li se oferă posibilitatea de a declara dorinţele de prelungire a mandatelor de către preşedintele ţării, derogare care poate fi acordată pe o perioadă de trei ani şi înnoită o dată. Nu există criterii pentru decizia preşedintelui şi nu există posibilitatea de revizuire judiciară a deciziei”, explică Executivul UE. „Comisia Europeană consideră că aceste măsuri subminează principiul independenţei justiţiei, inclusiv al inamovibilităţii judecătorilor, şi, prin urmare, Polonia nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute în cadrul Articolului 19(1) al Tratatului Uniunii Europene interpretat prin prisma Articolului 47 al cartei Drepturilor Fundamentale”, precizează Executivul UE.
