Declaraţiile ministrului Eugen Nicolăescu privind salarizarea şi modul în care pot fi angajaţi medicii au stârnit reacţii diverse. Nu sunt bani pentru creşteri, va fi greu de făcut o departajare între medici, măsuri bune care ar putea elimina şpaga, se va trasa o linie mai clară între public şi privat sunt câteva dintre declaraţiile medicilor.
Ministrul Sănă-tăţii, Eugen Nicolăescu, a vrut să dea o veste bună celor angrenaţi în sistemul medical anunţând că, deşi salariul de bază al unui medic primar din sistemul public este de 1.800 de lei, printr-o nouă lege, care ar putea fi aplicată din 1 ianuarie 2014, acesta ar putea ajunge la peste 1.000 de euro.
Trei soluţii pentru 1.000 de euro
Şi Nicolăescu a venit şi cu câteva metode prin care un medic ar putea ajunge la un asemenea salariu. Medicul se poate angaja în sistemul de sănătate, unde ar ajunge la un salariu de 3.000 de lei, veniturile urmând a-i fi completate lucrând suplimentar în nişte paturi sau secţii private. O altă soluţie ar fi ca medicul să ia jumătate de normă la stat, iar jumătate la o clinică privată, cu o singură condiţie: să nu îndrume pacienţii din spitalele de stat către cele private.
În fine, o ultimă soluţie, privită cu cea mai mare neîncredere de medicii consultaţi de noi, prevede ca “un anumit chirurg să nu vrea să lucreze angajat, ci să opteze să facă zece operaţii la Cluj, altele la Iaşi, altele în Bucureşti. Atunci, chirurgul îşi negociază tariful”.
Greu de realizat fără finaţare
Medicul cardiolog Doina Dimulescu ne-a explicat faptul că în principiu planurile ministrului Nicolăescu sunt corecte. Şi oferă câteva soluţii: “Pentru a ajunge la un salariu decent, ar trebui ca medicii să fie scoşi din grila de salarizare bugetară, un demers corect, altfel, având în vedere faptul că noi ne finanţăm din contractele de prestări servicii pe care le avem cu Casa de Sănătate“. Medicul a sesizat şi un inconvenient major de care s-ar putea lovi Ministerul Sănătăţii.
“Din păcate, dintr-o populaţie a României de 18-19 milioane de locuitori, doar 6-7 plătesc asigurări de sănătate, astfel încât pentru a plăti salarii mai mari este nevoie de găsirea unor surse de finanţare extrabugetare, cum ar fi asigurările private.” Profesorul Dimulescu se arată de acord cu iniţiativa care ar da dreptul ca medicii din spitalele de stat să poată oferi consultaţii sau investigaţii minore în sectoare sau paturi private amenajate în aceste instituţii.
Dar… “în contextul finanţărilor de azi, este puţin probabil ca banii să ajungă pentru mărirea tuturor salariilor, aşa cum îşi doreşte ministrul Nicolăescu”, conchide medicul.
Pendularea privat-stat, imposibilă
Medicul Constantin Bogdan se arată sceptic în privinţa posibilităţii de punere în practică a măsurilor anunţate de Nicolăescu. Chiar din anunţul lui Nicolăescu – “lucrăm la noul proiect de lege privind plata după performanţă şi competitivitate” – reies primele probleme.
“Cum diferenţiezi şi pe ce criterii stabileşti că un medic este mai bun decât altul? Nu cred că mecanismele de piaţă trebuie introduse pentru departajarea medicilor.” Profesorul nu vede de unde se vor obţine bani pentru creşterea lefurilor, mai ales că “în acest moment este o diferenţă foarte mare între salariul mediu din spitale şi acea ţintă propusă de 1.000 de euro”.
De asemenea, exclude posibilitatea ca un medic să nu fie angajat într-un loc anume şi doar să onoreze diverse contracte punctuale. “E greu ca un spital care are o echipă de chirurgie, cu orgoliile sale, să poată aduce un alt chirurg, din altă parte, care să facă doar anumite operaţii. Mai degrabă acest lucru se poate petrece în sistemul privat.”
E la fel de dificil ca un medic să muncească în acelaşi timp, cu câte jumătate de normă, atât în privat, dar şi la stat, deoarece vorbim de distanţe care trebuie parcurse, de faptul că la un spital de stat nu se munceşte nonstop şi timpul petrecut de un medic nu este de fix trei ore jumătate, ci poate ajunge la 5 sau 6 ore zilnic.
“Alternativa de a înfiinţa paturi sau sectoare private în spitalele de stat poate duce la discriminări, deoarece anumiţi doctori ar putea fi înclinaţi să le ofere celor din privat o îngrijire mai atentă, medicamente mai bune”, explică medicul Bogdan Constantin.
Clinicile private, bune de plată
Profesorul Gheorghe Burnei, şeful Secţiei Ortopedie Pediatrică de la „Marie Curie”, vede o soluţie salvatoare în propunerile ministrului Nicolăescu.“Este foarte bine că legea va prevedea trei metode de angajare pentru un medic, deoarece acesta va putea alege ceea ce i se potriveşte şi, în plus, vor fi eliminaţi acei medici care vin în sistem doar pentru a pleca după un timp mai departe. La un salariu de 1.000 de euro, care va elimina şpaga, ciubucul sau alte tentaţii, se poate şi trebuie să se ajungă atunci când va exista o corespondenţă între actul medical şi cum este acesta evaluat.”
Monica Pop este managerul general al Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice din Bucureşti şi spune că iniţiativa legislativă este una corectă.
Medicul se declară de acord cu posibilitatea oferită unui doctor de a putea avea o jumătate de normă la privat, dar cu singura condiţie ca acesta să nu îşi trimită pacientul de la spitalul de stat la clinica privată. Pacienţii sunt cei care pot opri această practică reclamând respectivul doctor.
Profesorul Monica Pop spune că e de salutat, în acest context, iniţiativa recentă a lui Nicolăescu, care a impus clinicilor private să plătească atunci când, în cazul unor complicaţii, decid să trimită pacienţii la stat. Medicul spune că ar fi normal ca pacienţii să îşi poată alege chirurgul care să îi opereze, dar că este complicat ca un medic să opereze azi într-un spital, mâine în altul. Pe de altă parte, Monica Pop atrage atenţia că, atunci când se ia în considerare modalitatea de remunerare, ar fi normal să fie plătiţi bine atât medicii care fac operaţii uşoare, dar numeroase, şi nu doar medicii care fac intervenţii complicate.
