Anual, în România, se înregistrează aproximativ 2.000 de noi cazuri de melanom malign, iar pacienţii au şanse minime de supravieţuire din cauza depistării tardive a bolii.
Potrivit Societăţii Române de Medicină Estetică şi Dermatologie Cosmetică şi Chirurgicală, în 80% dintre cazuri de melanom malign din România, pacienţii au şanse de supravieţuire de maximum 5 ani de la depistarea afecţiunii.
Această situaţie alarmantă este, de asemenea, întreţinută de expunerea neprotejată la soare şi de lipsa monitorizării stării aluniţelor la risc. Totul poate fi însă evitat foarte simplu: prin control medical periodic şi prin verificarea dermatoscopică a aluniţelor.
„Persoanele cu piele deschisă, cu aluniţe numeroase sau cu aluniţe atipice, cele care au suferit arsuri solare până la vârsta de 18 ani, persoanele care au avut cancere de piele în familie, precum şi cele care stau neprotejate la soare prin natura profesiei sau petrec multe ore în aer liber prezintă un risc mai mare de melanom”, declară dr. Mihaela Leventer, preşedinte al SRMEDCC.
Toate persoanele care au mai mult de 50 de aluniţe sunt vulnerabile, de aceea expunerea protejată la radiaţii ultraviolete şi monitorizarea constantă a modificării aluniţelor sunt singurele care pot depista în timp util apariţia cancerului de piele. Orice modificări de culoare, textură, volum sau suprafaţă ale unei aluniţe pot indica apariţia unei forme de cancer de piele.
„Singura şansă de vindecare în cazul apariţiei unui melanom malign este diagnosticarea în timp util şi excizarea promptă a leziunii periculoase. Noi, dermatologii, vedem partea întunecată a expunerii la lumină, de aceea îi sfătuim pe toţi să viziteze regulat un specialist pentru asigurarea sănătaţii pielii”, declară Dr. Mihaela Leventer.
Vârsta medie de diagnostic a melanomului malign este de 45-55 ani, însă acest tip de cancer afectează în mare măsură şi adolescenţii, din cauza arsurilor solare sezoniere şi a expunerii la solar.
Metode moderne de depistare a melanomului
Metoda clasică de diagnosticare a melanomului este dermatoscopia realizată de medicul specialist care ajută la diferenţierea leziunilor pigmentare benigne de cele maligne. Investigaţia este nedureroasă, non-invazivă şi constă în fotografierea aspectului aluniţei din interiorul pielii cu ajutorul unui dermatoscop şi calcularea unui scor de risc. Medicul va realiza, de asemenea, o harta dermatoscopică a pacientului care va fi stocată în computer pentru a putea analiza evoluţia numărului de aluniţe şi a aspectului acestora la controlul periodic.
Dermatoscopia computerizată Fotofinder este o metodă modernă, total neinvazivă, superioară dermatoscopiei clasice, care permite cu ajutorul tehnicii Mole-Analyzer screeningul rapid al cancerelor cutanate, diagnosticul şi urmărirea evoluţiei în timp a aluniţelor (nevi pigmentari) cu potenţial de transformare în cancer de piele – melanom malign.
„Dermatoscopul Fotofinder măreşte optic leziunea de peste 100 de ori. Astfel, nevul (aluniţa) este fotografiat şi analizat pe monitorul aparatului la nivel de detaliu, pentru evaluarea riscului de transformare în melanom. Apoi softul interpretează imaginea ţinând seama de criterii precum: localizarea leziunii, dimensiuni, culoare, simetrie şi margini. De asemenea, dermatoscopul Fotofinder calculează pentru fiecare aluniţă investigată un scor numeric al riscului de transformare oncogenă şi îl afişează într-o formă grafică ce se înregistrează fotografic sau digital. În cazul pacienţilor cu un număr mare de aluniţe, dispozitivul fotografiază zona respectivă, apoi analizează fiecare aluniţă în parte, identificându-le pe acelea care prezintă risc crescut”, explică Dr. Simona Iolanda Ateia, director general al lanţului de clinici Medas.
Microscopia confocală în vivo reprezintă o nouă modalitate imagistică de investigaţie care utilizează biopsia optică (atraumatică) pentru diagnosticul neinvaziv al cancerului de piele (melanom malign). Prin această investigaţie, realizată de pacient doar la indicaţia medicului, se poate aprecia extensia locală a tumorii şi se poate stabili un plan fidel al unei eventuale excizii. Practic, se realizează o biopsie în-vivo care permite stabilirea unui diagnostic fără a fi nevoie de excizia leziunii.
Statistici îngrijorătoare
Melanomul este cea mai agresivă formă de cancer de piele care afectează cu precădere persoanele cu piele deschisă la culoare, păr blond sau roşcat, ochi albaştri sau verzi, pistrui, istoric de arsuri solare severe, număr mare de aluniţe sau istoric familial de cancer cutanat. Riscul de melanom a crescut an de an, cu 3% la populaţia albă, din 1992 până în 2011, conform raportului Cancer Facts & Figures. În prezent, sunt înregistrate 132.000 de noi cazuri de melanom malign pe an în toată lumea.
În ţara noastră apar câte 2.000 de cazuri noi anual. Incidenţa bolii în România a crescut semnificativ în ultimii 25 de ani de la de la 1,2 cazuri la 100.000 de locuitori în 1983 la 4,6 cazuri la 100.000 de locuitori în 2008. Principala cauză a creşterii acestui risc este reprezentată de expunerea îndelungată la soare şi/sau la ultraviolete artificiale (solarul).
Trei sfaturi esenţiale
Medicii dermatologi, membri ai Societăţii Române de Medicină Estetică şi Dermatologie Cosmetică şi Chirurgicală, oferă câteva sfaturi pentru minimizarea riscului de dezvoltare a melanomului:
1. Evitarea arsurilor solare
Arsurile solare suferite până la vârsta de 18 ani cresc riscul apariţiei melanomului la maturitate. „Nu-ţi poţi alege familia în care te naşti şi numărul de aluniţe pe care le porţi pe piele, dar poţi reduce durata expunerii la razele periculoase ale soarelui”, spune Dr. Mihaela Leventer.
2. Limitarea expunerii la solar
Accesul la solar este extrem de nociv pentru persoanele sub 18 ani şi pentru persoanele cu aluniţe. Medicii dermatologi militează pentru obligativitatea saloanelor care deţin aparate de bronzat artificial să limiteze accesul tinerilor sub 18 ani fără acordul scris al părinţilor şi să interzică intrarea persoanelor cu aluniţe numeroase. Această legislaţie este aplicată deja în Australia, SUA şi în unele ţări europene. Conform estimărilor SRMEDCC, incidenţa apariţiei unei forme de cancer de piele la maturitate creşte cu 15 % în cazul celor care au apelat la şedinţe la solar, în comparaţie cu cei care nu au fost expuşi.
3. Controlul periodic al pielii
Aluniţele active trebuie monitorizate periodic. „Melanomul este un cancer pe care îl vezi zi de zi, dar trebuie să ştii să-l şi recunoşti. Noi, dermatologii, suntem educaţi să identificăm semnele de alarmă precoce ale pielii. De aceea îi sfătuim pe pacienţii cu aluniţe să consulte regulat un dermatolog. Momentul cel mai bun pentru control este înainte de a pleca în vacanţa de vară”, spune Conf. Dr. Cătălin Popescu.
