Un prahovean de 62 de ani cu o malformaţie a cordului trăieşte datorită unei operaţii de înlocuire a valvei aortice. Intervenţia chirurgicală constă în înlocuirea valvei aortice (o supapă care face legătura între inimă şi artera cea mai importantă din corp) cu o proteză mecanică din oţel şi a vasului de sânge de deasupra ei cu un tub sintetic din plastic. Operaţia se face atunci când vasul de sânge se rupe din cauza hipertensiunii arteriale sau pentru că este slab de la naştere.
În timpul intervenţiei, sângele este derivat din organism printr-o pompă de circulaţie extracorporală. Operaţia durează aproximativ şase ore, iar riscul de mortalitate este de 5%. Cazurile care necesită o intervenţie de acest tip sunt rare, la Spitalul Fundeni făcându-se în jur de 40 de operaţii pe an.
„Am simţit nişte dureri în piept ca o gheară”
Gheorghe Albu, un bărbat de 62 de ani din Prahova, a trecut recent printr-o astfel de operaţie din cauza unei malformaţii la nivelul inimii. În ziua în care ne-am întâlnit tocmai ieşise de la Reanimare. Era bucuros, deoarece ce fusese mai greu a trecut. „Anul trecut am început să simt nişte dureri în piept ca o gheară, mai ales la schimbările de temperatură. Am venit la control şi mi s-a spus că ar fi bine să mă operez. Am tot amânat pentru că mi-a fost teamă”, spune bărbatul.
Între timp, durerile se accentuaseră, iar soţia şi copiii îl încurajau să se opereze. În decembrie, anul trecut, a fost pus pe lista de aşteptare. „În mod normal, valva aortică are trei cupe care se închid şi se deschid. Gheorghe Albu s-a născut cu valva compusă din două foiţe, o malformaţie considerată benignă. În timp, pe valvă se formează calcar şi se strică, până când se blo-chează şi nu se mai deschide. Prin urmare, sângele trece greu în aortă, jetul de sânge are viteza mai mare, iar aorta se dilată, formând o gâlmă sau, altfel spus, un anevrism aortic”, explică Horaţiu Moldovan, şeful Secţiei de chirurgie cardiovasculară 1 de la Institutul „C.C. Iliescu” de la Spitalul Fundeni. Dacă diametrul anevrismului depăşeşte 55 de mm, este posibil să se rupă. În cazul lui Gheorghe Albu, diametrul ajunsese la 10 cm. „A avut noroc că nu a păţit nimic”, mai spune Horaţiu Moldovan. În urma operaţiei, Gheorghe Albu trebuie să ia anti-coagulante toată viaţa pentru ca proteza valvulară să nu se înfunde şi să vină la control o dată la trei luni. Restricţii la efort nu are.
Controalele periodice sunt necesare pentru că montajul realizat la nivelul inimii se poate infecta în urma unui abces dentar sau prostatic, a unui accident sau a unui chiuretaj, în cazul femeilor. Complicaţiile care pot apă-rea după o astfel de operaţie sunt febra ori acumulările de lichid în pericard (foiţa care acoperă cordul) sau pleură (membrana care acoperă plămânul).
Operaţiile de bypass, cele mai frecvente
În România se fac anual peste 4.000 de operaţii pe cord. Dintre acestea, 60% sunt operaţii de bypass aortocoronarian. „Standardul european este de 1.000 de operaţii la un milion de locuitori. Din cauza bugetului, putem opera anual doar unul din zece pacienţi care vin la Fundeni. Restul stau pe lista de aşteptare”, afirmă Horaţiu Moldovan, şeful Secţiei de chirurgie cardiovasculară 1 de la Institutul „C.C. Iliescu” de la Spitalul Fundeni.
4.000 de operaţii pe cord se fac anual în România
