O veritabila revolutie in medicina este decodarea genomului uman.
In urma cu o luna, mass-media din toata lumea relatau despre descoperirile profesorului Victor Velculescu si ale colectivului sau de la celebra Universitate “Johns Hopkins” din Baltimore (SUA), dupa ce prestigioasa revista “Science” a publicat un studiu despre descoperirile savantului de origine romana asupra grupurilor de cromozomi din celulele de cancer mamar si colonorectal.
Echipa Victor Velculescu este considerata a fi facut un adevarat “tur de forta”, descoperirile acesteia sporind viteza in obtinerea unor noi medicamente. Cercetatorii de la “Johns Hopkins” au identificat genele ale caror mutatii sunt raspunzatoare cu dezvoltarea cancerului. Din 13.000 de gene au “triat” 189 de candidate la producerea bolii. Profesorul Victor Velculescu a avut amabilitatea de a ne acorda interviul pe care il reproducem in continuare.
Mecanismul cancerului
– Ce ati descoperit de fapt in legatura cu genele care produc cancerele la san si colon? Aveti o harta definitiva a lor?
– Cercetarile noastre ne-au dat posibilitatea sa schitam, pentru prima data, o harta a genelor cancerului de san si colon. Identifica principalele gene care sunt modificate in aceste cancere si care pot fi folosite pentru a putea dezvolta noi metode de depistare si terapie a cancerului. Genele mutante ne dau de asemenea o perspectiva noua asupra mecanismului cancerului, care vor directiona cercetarile in acest domeniu pentru viitoarele decenii.
– Putem vorbi de transmisie ereditara a cancerului? Sunt mai expusi cei cu antecedente in familie decat ceilalti?
– Predispozitia spre cancer poate fi transmisa si pe cale ereditara, insa marea majoritate a cancerelor provin din mutatii ale genelor care se intampla in cursul vietii noastre. In aceste cancere, genele pot sa fie modificate prin hazard sau prin expunere la substante cancerigene, cum ar fi cele continute din fumat, in aer si apa poluate, precum si expunerea excesiva la soare.
– Cat de devreme se pot detecta mutatiile genetice cu potential cancerigen? Se prevad in viitorul apropiat controale genetice de rutina?
– Mutatiile genetice in genele de cancer se pot depista in prezent numai in cancerele dezvoltate. Insa metode noi de depistare a acestor mutatii promit ca in viitor analizele genetice sa fie facute de rutina. Revolutia tehnologica in domeniul genetic impreuna cu noile studii facute de noi si alti cercetatori vor permite ca aceste teste diagnostice sa devina posibile in viitorii zece ani.
– Se poate interveni prin ingineria genetica si repara aceste defecte genetice inainte ca boala sa devina manifesta? Sau deocamdata ramanem la modalitatile “clasice” de tratament, cele care se folosesc astazi Ð chimioterapie, radioterapie, chirurgie?
– Ingineria genetica nu este o terapie realista pentru cancer. Aceasta terapie implica introducerea de noi gene corecte in toate celulele cancerigene – un aspect foarte dificil din punct de vedere tehnic. Speranta de terapie de viitor pentru cancer este prin noi medicamente care contracareaza efectele genelor mutante. Unele dintre genele cancerigene sunt hiperactive si celulele de cancer – in contrast cu cele normale – sunt dependente de aceste gene pentru cresterea cancerului. Deci inactivarea genelor cancerigene ar putea fi efectiva in a omori celulele canceroase.
Individualizarea terapiei
– Ce inseamna individualizarea tratamentelor, atata vreme cat fiecare tumora are propria ei identitate?
– Una dintre problemele tratamentelor existente contra cancerului: chimioterapia nu este foarte eficace sau specifica Ð adica multi agenti folositi omoara si celule normale pe langa cele canceroase. Dezvoltarea terapiilor care afecteaza numai genele modificate ar permite evitarea acestor efecte secundare. Speranta este ca in viitor sa fie posibil ca un pacient sa vina la doctor, sa fie diagnosticat printr-un simplu test de sange si, in cazul in care un cancer este depistat, acesta sa fie tratat cu o combinatie specifica acestui individ. Individualizarea terapiei nu inseamna ca este nevoie de un nou medicament pentru fiecare caz de cancer, dar ca diferite cazuri ar putea fi tratate cu diferite combinatii de medicamente.
– Vorbiti de cancerul de san si colon. Sunt valabile descoperirile dvs. si pentru celelalte forme de cancer? Este vorba de intelegere in general a cancerului, indiferent de localizare?
– Analiza noastra sugereaza ca, in mare parte, genele mutante sunt specifice fiecarui tip de cancer. In acelasi timp, desi genele mutante sunt diferite, ele pot afecta procese intracelulare intr-un mod similar in diferite cancere. Ca sa intelegem mai bine aceste gene implicate in cancer, noi planificam sa extindem studiile noastre si in alte feluri de cancer. Speram ca in viitorii ani sa avem harti similare pentru mai multe tipuri de cancer.
– Va accentua descoperirea dumneavoastra cercetarile farmacologice, le va da o noua orientare?
– Definitiv. Cercetarile genetice de acest fel au starnit interes puternic in industria farmacologica inca de acum cativa ani si multe dintre noile medicamente in proces de dezvoltare sunt bazate pe efectul lor in cancere cu alteratii genetice.
– Se stie ca SUA investesc mult in cercetarea cancerului. La cata vreme o descoperire sau un medicament sunt accesibile si in afara Americii?
– Descoperirile sunt accesibile aproape instantaneu in afara Americii. De exemplu, toate publicatiile noastre stiintifice sunt publicate in jurnale care se pot citi pe internet oriunde in lume. Procesul de dezvoltare a medicamentelor necesita mai mult timp, intrucat are atat componente medicale, cat si economice pentru a stimula companiile farmaceutice sa investeasca si sa dezvolte medicamente noi. Eu sper ca preturile medicamentelor contra cancerului sa scada in viitor si sa fie mai usor accesibile, in parte si pentru ca cercetarile noastre si ale altora o sa ajute la dezvoltarea mai rapida a lor.
Fiecare tip de cancer este diferit
– La cate intrebari credeti ca mai trebuie sa raspunda omenirea in domeniul cancerului?
– La multe. O veche zicala spune ca pe masura ce stii mai multe cu atat mai mult iti dai seama de cat de mult nu stii. Una dintre invataturile pe care le-am tras din studiul nostru este ca, spre deosebire de alte boli, cancerul nu este o singura boala. Fiecare tip de cancer este diferit. Si chiar mai mult decat atat, cancerul fiecarui pacient este diferit. Noile noastre descoperiri genetice ne dezvaluie ca avem multe inca de invatat despre cum diferitele gene participa in cancer si cum putem sa dezvoltam noi medicamente contra cancerului.
– Ati fost premiat de mai multe ori. Ce ati facut cu primii bani?
– Primul premiu substantial pe care l-am castigat pentru studiile mele in domeniul geneticii cancerului a fost sponsorizat de jurnalul american “Science” si l-am primit in 1999, chiar dupa ce m-am casatorit. Deci o parte din bani i-am folosit pentru a plati luna de miere – pe coasta Amalfitana, in Italia – si inceperea casniciei, iar o parte au fost donati unor organizatii caritabile.
Minuni moleculare
– Va considerati un savant “domesticit” de laborator?
– In cercetarea biomedicala din ziua de astazi, este clar ca stam pe pragul unei revolutii in a intelege corpul uman si bolile umane la nivel molecular. Aceasta intelegere este posibila numai prin analizele din laborator care ne dau o viziune inedita a minunilor moleculare. Din timpul lui Alexander Fleming – descoperitorul penicilinei – si chiar mai de mult, laboratorul este focarul de unde provin noile descoperiri in medicina.
– De ce descoperiri anterioare ati beneficiat?
– Cum a zis Newton, “daca putem vedea mai departe este din cauza ca stam pe umerii unor uriasi”. Cele doua mari descoperiri care au facut posibil studiul nostru au fost analiza genomului omului – adica genomul normal uman – si metodele noi de secventare si bioinformatica pe care noi si alti cercetatori le-am dezvoltat in ultimii ani.
Evaluarea a 450 milioane de baze genetice
– Daca inteleg bine, computerul va ajuta sa descoperiti calea spre invingerea cancerului. Cum v-ati conectat creierul la masinarie?
– Computerul este o unealta foarte puternica pentru studiile genomice. De exemplu, ca parte din analizele noastre, am evaluat 450 milioane de baze genetice – sau litere din codul genetic – ca sa descoperim genele mutante ale cancerului. Numai cu ajutorul computerului am putut sa procesam aceasta informatie intr-un fel rapid si sa ne focusam pe fractiunea mai mica de 1% din aceste litere, pe care le-am investigat mai departe pentru ca aveau potentialul de a fi mutatii adevarate.
– Sa admitem ca genetica umana va rezolva problemele cancerului sau SIDA – pandemiile contemporaneitatii, sa le zicem asa. Va putea dupa aceea sa corecteze, sa modifice si defectele oamenilor?
– Medicina moderna, desi a facut multe avansuri, este in mare parte un efort de a ajuta corpul sa se vindece si sa ajunga la stagiul unde era inainte de starea bolnava. Cancerul si SIDA sunt similare in sensul ca amandoua reprezinta entitati diferite de corpul normal. SIDA este cauzata de un virus, iar studiile noastre arata ca fiecare cancer are aproximativ 100 de gene mutante care sunt diferite de restul celulelor din corpul pacientului. Terapiile contra SIDA si cancer incearca sa exploateze diferentele pentru a ataca si elimina aceste boli si a readuce corpul la stagiul anterior. Pe de alta parte, corectarea bolilor ereditare sau a altor defecte este o problema mult mai complicata. Aici nu se poate intoarce la o “stare anterioara normala”, pentru ca pacientul este nascut cu problemele genetice. Cel mai bine ce se poate spera este sa existe terapii pe durata lunga ca sa imbunatateasca aceste defecte.
Sansa si multa munca
– Ce calitati ii sunt necesare unui savant?
– Ca sa ai succes in orice, cred ca este nevoie de trei ingrediente: inteligenta, sansa si multa munca.
– Aveti o viata stresanta?
– Nu, dar este o viata plina de evenimente si activitati. Viata moderna este in general asa si este important sa incercam sa balansam viata de universitate cu cea de familie.
– Ce va nemultumeste cel mai mult in viata?
– Lipsa de timp! As dori sa pot sa traiesc fiecare zi de doua ori. Sunt prea multe de facut in laborator si in viata personala si timpul este prea scurt. Avem trei copii mici si imi face mare placere sa petrec timpul seara cu ei, dar niciodata nu este suficient.
– Va uitati la televizor – sau, mai direct, sunteti robul culturii vizuale si verbale?
– Ma uit rar la televizor, care mi se pare in general o pierdere de timp. Prefer sa petrec timpul meu liber cu familia.
– Cum vedeti educatia in mileniul III?
– Copiii sunt uimitori. Sunt ca niste bureti care absorb informatia din jurul lor. Trebuie sa fim atenti ca de la o varsta frageda ei sa fie expusi la informatie care este de calitate. Acest inceput cred ca este important pentru formarea individului si pentru a-l pregati pentru restul educatiei. In ceea ce priveste educatia superioara, cred ca este din ce in ce mai important sa investim in viitorul facultatilor si al altor institutii de stiinta si educatie. Acest lucru este valabil in America, dar si in alte tari, inclusiv Romania. O mare parte din calitatea economiei americane este datorata istoriei ei de a investi produsul national inapoi in universitati si programe de cercetare in aproape toate domeniile. In acest fel, bogatia tarii este transferata in prosperitate pentru viitor. In acelasi fel, nivelul de investitie in cercetare si educatie in Romania, care sunt foarte mici, ar trebui marit cu mare atentie pentru a solidifica viitorul tarii.
– Care dintre arte va este mai aproape?
– Imi plac indeosebi concertele de muzica clasica si expozitiile de pictura.
Grupuri mici – rezultate mari
– Ce va impresioneaza cel mai mult?
– Eforturile grupurilor mici de oameni care ajung la rezultate mai mari decat ar putea face fiecare. Zborul pana la luna, dezvoltarea computerului si revolutia in medicina in ziua de astazi sunt facute de oameni care lucreaza impreuna cu multa ingenuitate si spor spre un tel comun. In acelasi fel s-au facut si analizele noastre despre genomul cancerului, cu o intreaga echipa de cercetatori dedicati de la Universitatea “Johns Hopkins”. Cred ca multe probleme din vietile noastre, cum ar fi saracia, incalzirea globala si lipsa de energie, in viitor o sa fie rezolvate in acelasi fel.
– Ce va irita cel mai mult?
– Unul dintre lucrurile care ma intristeaza este sentimentul de pesimism pe care il gasesti peste tot. Sunt foarte multe obstacole in viata, dar multe dintre acestea pot fi rezolvate prin persistenta si efort. Este trist cand persoanele nu isi realizeaza propriile lor talente si nu si le folosesc spre a infrunta problemele vietii, si in loc se impiedica de sentimentul de imposibil: totul este posibil, trebuie numai sa incerci, sa faci ce faci bine si sa nu te lasi.
– Traiti de la sapte ani in America. De ce v-ati ales o sotie romanca?
– Desi am crescut in America, datorita parintilor mei am mentinut uzul limbii romane si aprecierea pentru cultura si oamenii din Romania. Printr-o sansa, m-am intalnit cu o fata foarte draguta cand imi terminam doctoratul, despre care de-abia dupa ce am cunoscut-o mai bine am aflat ca era de fapt romanca. Acest lucru mi s-a parut sa fie o prea mare coincidenta si este clar ca a fost soarta mea Ð asa a fost sa fie. Pe un plan mondial, mi se pare ca multe aspecte din cultura romaneasca sunt de mare valoare si cred ca este important sa se mentina aceste valori chiar daca locuim in afara Romaniei.
– Enumerati primele trei lucruri importante pentru dvs.
– Sunt multe lucruri importante in viata, dar cele trei valori care le consider importante zi de zi sunt integritatea, respectul pentru munca si iubirea semenilor.
– Sunteti credincios?
– Da, sunt credincios. Desi stiinta explica multe fenomene din viata noastra, mi se pare ca viata fara credinta este incompleta. Credinta da o adancime si intregime oricarei activati si vietii in general.
– Sunteti dependent de ceva?
– Da – de familie si de fonduri pentru cercetare.
– Va preocupa politica?
– Nu ma intereseaza politica ca un scop in sine, dar este clar ca este nevoie de o schimbare in atitudini fata de politica pentru a rezolva probleme mari care exista in lume. Pentru multi, se pare ca politica este numai o unealta de putere, cand de fapt ar trebui sa fie folosita spre imbunatatirea societatii.
– Va multumim, dle profesor. Ati reusit sa uimiti lumea.
