Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au anunţat sâmbătă, după ce revista Time a scris despre o epidemie de HIV pe care o riscă România în rândul consumatorilor de droguri injectabile, că pregătesc un program special pentru această problemă, finanţat de la bugetul de stat, potrivit Newsin.
“Conducerea Ministerului Sănătăţii s-a întâlnit, în cursul lunii august, cu reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, pe tema asigurării finanţării pentru prevenirea HIV. Ministerul Sănătaţii cunoaşte situaţia actuală privind achiziţia şi distribuţia de seringi în rândul persoanelor dependente de droguri şi pregăteşte un program special, care va fi finanţat de la bugetul de stat şi care va prelua programul de prevenire a HIV, finanţat până anul acesta de Organizaţia Naţiunilor Unite”, au spus reprezentanţii ministerului.
Revista Time a publicat, în ediţia online, un amplu material despre România, avertizând că ţara noastră, până de curând un exemplu în regiune în prevenirea SIDA, este pândită, din cauza lipsei banilor la buget, de pericolul unei epidemii de HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile.
Ministerul Sănătăţii şi-a folosit tot bugetul pe anul acesta pentru a plăti pentru tratamentul antiretroviral al pacienţilor infectaţi cu HIV aferent lunii august şi acum trebuie să aştepte o suplimentare a finanţării prin canale birocratice, scrie TIME. Întârzierea poate fi de până la 180 de zile. Deja tratamentul a fost întrerupt pentru circa 1.000 de pacienţi, iar cei de la ţară sunt nevoiţi să stea la cozi la spitalele din Bucureşti pentru a primi tratament. “Guvernul nu ne-a dat garanţii şi suntem speriaţi de ceea ce s-ar putea întâmpla în septembrie”, a declarat pentru TIME Iulian Petre, director executiv la Uniunea Naţională a Oamenilor care trăiesc cu HIV/SIDA.
Organizaţiile neguvernamentale din România s-au baza mult timp exclusiv pe donatori internaţionali. Însă în urmă cu patru ani România s-a alăturat Uniunii Europene, Banca Mondială nu o mai consideră o ţară în curs de dezvoltare, ceea ce o face ineligibilă pentru o serie de granturi internaţionale. Începând din iunie, UNICEF, Institutul pentru o Societate Deschisă şi Fondul Global pentru Lupta anti-SIDA, Tuberculoză şi Malarie şi-au retras, toate, finanţările pentru programele HIV din România.
În plus, scrie TIME, organizaţiile neguvernamentale din România nu pot cere finanţare de la guvernul naţional, confruntat, la rândul său, cu o lipsă de lichidităţi. Anul trecut, contribuţiile totale către ARAS au permis cumpărarea a 7.000 de seringi – adică exact cât ajung pentru o singură zi. Acum, cu România împotmolită în recesiune – economia ei s-a diminuat cu 7% anul trecut, explică TIME – şansele ca guvernul să mai ajute cât de puţin organizaţii precum ARAS sunt extrem de scăzute.
Fără bani care să fie canalizaţi către prevenire, spun unii experţi, problema României cu HIV ar putea deveni foarte gravă în foarte scurt timp. “Dacă nu mai furnizezi (ace sterile – n.r.) consumatorilor de droguri injectabile, există potenţial pentru o epidemie scăpată de sub control”, spune Martin Christopher Donoghoe, project manager pentru HIV/SIDA în Europa în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Aceasta are consecinţe şi pentru restul Europei. Libertatea de mişcare în cadrul UE face mai uşoară răspîndirea bolii. În plus, în 2008 România a depăşit Rusia, devenind cel mai important furnizor pentru piaţa sexului în UE. “Concentraţia de infecţii cu HIV este în Est, dar HIV nu respectă graniţele naţionale”, avertizează Donoghoe.
Incă din 2008 medicii români avertizau că noul val de bolnavi infectaţi cu HIV în România va fi cel al consumatorilor de droguri injectabile, iar asta din cauză că numărul acestora a crescut exponenţial în ultimii ani.
Specialiştii în boli infecţioase trăgeau astfel un semnal de alarmă cu privire la pericolul răspândirii necontrolate a virusului HIV la dependenţii de droguri injectabile, aşa cum se întâmpa deja la acea vreme în Ucraina şi Rusia.
La sfârşitul anului trecut, situaţia infectărilor cu HIV era relativ constantă în România, înregistrându-se chiar o scădere a numărului de persoane diagnosticate în 2009 faţă de 2008 – 342 cazuri noi, faţă de 436 în 2008 şi 391 în 2006, conform datelor comunicate de autorităţi.
Din perspectiva primelor diagnostice pozitive date în 1985, în România au fost diagnosticate cu HIV/SIDA, până la sfârşitul anului trecut, 16.077 de persoane, dintre care 9.802 aveau mai puţin de 14 ani. În viaţă mai erau 9.980 de persoane, 87 de decese fiind înregistrate în 2009. Dintre cele 9.980 de persoane diagnosticate cu HIV/SIDA care trăiau anul trecut, 8.857 se aflau sub tratament.
