Autorităţile plănuiesc să includă noi medicamente inovative pe lista de compensate, însă Guvernul nu a prevăzut un buget suplimentar. Rezultatul va fi o creştere a consumului de medicamente compensate, care se va reflecta într-o creştere a taxei clawback. Producătorii de medicamente generice susţin că măsura va avea efecte dezastruoase pentru industria farmaceutică locală, iar în final pacienţii vor fi cei mai afectaţi.
Sistemul românesc de sănătate se confruntă de ani de zile cu obstacole precum birocraţia imensă, lipsa de comunicare între decidenţi şi industrie sau incapacitatea autorităţilor de a-şi asuma adoptarea măsurilor corespunzătoare.
Cele mai recente discuţii privind bugetul alocat sănătăţii pentru anul viitor arată preocuparea limitată a autorităţilor pentru rezolvarea problemelor legate de taxa clawback – care a zguduit industria locală producătoare de medicamente în ultimii ani şi care, în absenţa unor soluţii, va duce în cele din urmă la falimentarea producătorilor locali.
Deşi sumele alocate de Guvern pentru sănătate în proiectul de buget pe 2014 indică o creştere cu 10% faţă de bugetul pentru acest an, bugetul de referinţă pentru taxa clawback rămâne acelaşi. Mai exact, în anul 2014 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va avea acelaşi buget alocat pentru medicamente ca în anul 2013, respectiv 6 miliarde de lei, urmând ca restul cheltuielilor care vor depăşi acest buget să fie acoperite din taxa clawback.
În contextul eliminării listelor de aşteptare pentru aprobarea dosarelor pe programele naţionale şi al introducerii de noi molecule pe lista medicamentelor compensate de la începutul anului 2014, consumul de medicamente va creşte mult peste nivelul actual, iar presiunea asupra industriei locale de medicamente generice va fi enormă. Deoarece taxa clawback se aplică în mod nediferenţiat producătorilor de medicamente generice şi celor de medicamente inovatoare, producătorii de medicamente generice vor fi practic sancţionaţi pentru creşterile de consum ale medicamentelor inovatoare, acestea din urmă reprezentand 70% ca valoare din bugetul aferent medicamentelor compensate al Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Taxa clawback se aplică prin operarea unui procent “p” asupra valorii consumului de medicamente aferent vânzărilor fiecărui producător, independent de natura acestuia (producător de medicamente generice sau inovatoare) sau de contribuţia proprie la creşterea vânzărilor de medicamente suportate din FNUASS.
Conform estimărilor efectuate de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), eliminarea listelor de aşteptare pentru aprobarea dosarelor pe programul naţional de oncologie, anunţată de CNAS din septembrie, va genera o creştere de 70 milioane lei a consumului cu medicamente inovative, ceea ce va conduce la creşterea procentului “p” din formula de calcul a contribuţiei clawback de la 14,5% la circa 18% pentru trimestrul 4 din 2013. Includerea de noi medicamente inovative pe lista de produse compensate şi gratuite, pentru care Guvernul nu a prevăzut un buget suplimentar, va determina, la rândul său, o nouă creştere a valorii consumului total de medicamente compensate de 500 milioane lei pe an, ceea ce va urca valoarea procentului “p” la aproximativ 22%.
Toate acestea conduc la un risc major de suprataxare a producătorilor de medicamente generice, drept pentru care APMGR a transmis autorităţilor un set de propuneri atât în interesul pacientului, cât şi al sistemului de asigurări de sănătate.
Două dintre măsurile propuse sunt: calculul diferenţiat al contribuţiei pentru medicamentele generice şi plafonarea valorii procentului “p” la 14,5% pentru medicamentele generice, această valoare fiind ultima comunicată de CNAS înaintea eliminării listelor de aşteptare pe programele naţionale (în trimestrul 3, 2013) şi a introducerii de noi molecule (măsură anunţată pentru trimestrul 1, 2014).
În absenţa acestor măsuri, taxa clawback va reprezenta în 2014 o povară fiscală de nesuportat pentru producătorii de medicamente generice, cu efecte dezastruoase asupra industriei farmaceutice locale (disponibilizări, oprirea investiţiilor în dezvoltarea facilităţilor de producţie locale) şi asupra populaţiei, al cărei acces la medicamente va fi redus. Medicamentele cu preţ accesibil vor fi treptat retrase de pe piaţă, întrucât comercializarea lor va deveni nerentabilă în condiţiile unei contribuţii disproporţionate în raport cu valoarea produselor. Pacienţii vor fi astfel puşi în situaţia de a plăti mai mult pentru aceleaşi tratamente.
APMGR a transmis autorităţilor în septembrie un plan de măsuri, realizat în colaborare cu firma de consultanţă KPMG Romania, care, dacă ar fi aplicat, prin utilizarea la maxim a medicamentelor generice, ar duce la economii însumate de 100 milioane euro pentru pacienţi şi bugetul CNAS. Ca exemplu concret, înlocuirea unui singur medicament folosit în oncologie cu echivalentul generic, ar putea aduce economii de 2 milioane lei pe lună la bugetul CNAS.
