Spitalele din Bucureşti şi din ţară sunt zorite de Ministerul Sănătăţii (MS) să se acrediteze, din cauza unei directive europene care ar putea lăsa falimentar sistemul sanitar românesc. În următorii trei ani, orice român cu asigurare medicală plătită se va putea trata la Paris sau Viena, iar statul va fi obligat să îi deconteze cheltuielile, dacă spitalele de aici nu îi asigură condiţiile necesare. „Dacă nu acredităm acum spitalele, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) poate să pună lacătul în următorii trei ani, fiindcă va deveni o subsidiară a caselor de sănătate din Ungaria, Austria, Franţa”, susţine Dan Şerban, director al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor. Până ieri, doar 277 spitale depuseseră fişe de autoevaluare. Unităţile care nu demarează această procedură în următoarele două săptâmâni riscă să piardă finanţarea de la CNAS.
Nu avem niciun spital de top
Ministerul Sănătăţii a propus încadrarea spitalelor în cinci categorii (cu nivel de competenţă foarte înalt, înalt, mediu, bazal, limitat), însă niciunul dintre spitalele româneşti nu îndeplineşte criteriile pentru a fi considerat «spital de lux». „Spitalul de Urgenţă Floreasca, Spitalul Universitar şi Spitalul Judeţean Constanţa sunt aproape de nivelul 1, dar ca să fie clasificate cinstit trebuie să mai pun la punct câteva secţii”, a precizat secretarul de stat Anton Irimia. Nu doar teama că pacienţii vor începe să se trateze în spitalele UE i-a determinat pe oficialii MS să definitiveze normele legii care prevede acreditarea spitalelor, ci şi profunda criză financiară în care se află sistemul de sănătate. Bugetul alocat Sănătăţii anul acesta a fost de 4,4 miliarde de lei, bani care vor fi fost alocaţi în mare parte spitalelor.
„După ce vor fi evaluate, spitalele vor fi finanţate în funcţie de câţi pacienţi pot să trateze după standarde”, a precizat Anton Irimia, secretar de stat în MS. Astfel, spitalele care nu dispun de aparatură, personal şi condiţii vor primi mai puţine fonduri, iar pacienţii în stare gravă vor fi trimişi căre spitale de categoria întâi. „Va fi şi spre binele pacienţilor, fiindcă nu vor mai pierde timpul în unităţile snitare de nivel inferior”, a precizat Irimia. Nu în ultimul rând, în România era nevoie de ierahizarea spitalelor, întrucât suntem campioni europeni la infecţii intraspitaliceşti. „Trebuiau create proceduri inclusive pentru schimbarea lenjeriilor în spitale. E obligatoriu să scădem rata infecţiilor intraspitaliceşti”, a precizat Dan Şerban.
Deşi unele spitale ar putea pierde finanţarea, măsura este apreciată atât de managerii de unităţi sanitare, cât şi de primăriile în subordinea cărora au trecut o parte din spitale. „Nu vom mai ajunge în situaţia în care spitalele mici să fie finanţate precum cele de urgenţă”, a comentat Cătălin Cârstoiu, managerul Spitalului Universitar Bucureşti. Primarul Bacăului, Romeo Stavarache. apreciază că se va crea concurenţă între spitale. Mai sceptic este însă edilul Iaşiului, Gheorghe Nechita, care crede că pacienţii vor fi în continuare plimbaţi pe drumuri.
CLASIFICARE
Câte tipuri de spitale vor exista
Nivelul 1- nivel de comptetenţă foarte înalt
- Asigură asistenţă la nivel regional
- Au cel mai înalt nivel de dotare (Rezonanţă magnetică, Computer tomograf)
- Oferă servicii cu un grad de complexitate înalt (ex. chirurgie cardiovasculară, neurochirurgie)
Nivelul 2 – nivel de competenţă înalt
- asigură asistenţă pentru câteva judeţe
- au nivel înalt de dotare (Tomoraf, RMN)
- servicii cu grad mare de complexitate
Nivel 3 – Competenţă medie
- deserveşte populaţia unui judeţ
- personalul se poate ocupa doar de afecţiuni cu un grad mediu de complexitate
Nivel 4 – Comptenţă de bază
- deserveşte populaţia dintr-un oraş
- personalul poate trata afecţiuni minore
Nivel 5 – Competenţă limitată
- Servicii pentru bolnavii cronic şi paleative
